Documentul analizează legătura din ultimii 20 de ani dintre modificările climatice și sistemele alimentare și are în vedere provocarea pe care o reprezintă rapida creștere a cererii de produse alimentare în contextul sporirii populației și a resurselor financiare de care dispun un mare număr de oameni.
Printre efectele schimbărilor climatice, experții amintesc diminuarea calității nutritive a anumitor alimente din cauză că majorarea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă (așa-numitul efect de seră) scade conținutul de zinc, fier și proteine și crește conținutul de amidon și zaharuri al unor culturi de bază cum ar fi cele de grâu și orez.
Citeşte şi Ce INFORMAŢII trebuie să apară pe ETICHETELE produselor alimentare
Totodată, capacitatea de producție a alimentelor este afectată de lipsa apei, tot mai pronunțată în unele regiuni ale globului.
Materialul readuce în atenție un studiu recent, potrivit căruia, prin scăderea consumului de produse alimentare de origine animală s-ar putea economisi cantități de apă care ar fi suficiente pentru aprovizionarea a 1,8 miliarde de persoane la nivel global.
Editorul publicației prezentate de FAO, Aziz Elbehri, a atras atenția asupra pericolului amplificării inegalităților de pe planetă, efectele negative ale schimbărilor climatice urmând să fie resimțite în special în țările mai puțin dezvoltate.
În privința comerțului cu produse alimentare, studiul prognozează o intensificare a fluxurilor dinspre nord spre regiunile sudice, care au un potențial mai scăzut de producție și export. Totodată, autorii materialului estimează că fenomenele climatice extreme cum ar fi secetele, inundațiile sau furtunile puternice vor perturba transportul și sistemele de aprovizionare cu alimente. Comerțul în sine nu este o strategie de adaptare suficientă, fiind nevoie de reforme interne prin care statele și regiunile să evite dependența lor de importuri alimentare, mai susține publicația.
Citeşte şi SCHIMBĂRILE CLIMATICE, o AMENINŢARE pentru lumea întreagă