SCLAVIE în Argeş. Cinci suspecţi beneficiau fără drept de ajutoare sociale

„Legat de controlul la Berevoești, am extins verificările pentru a urmări dacă cele 14 persoane beneficiare de ajutor social aveau dreptul să primească aceste ajutoare. Controlul nu a fost încă finalizat, însă din verificări a rezultat ca trei dintre beneficiari dețineau autovehicule utilitare, iar alți doi aveau conturi bancare mai mari de 3.000 de lei și, potrivit legii, aceștia nu aveau dreptul la ajutor social”, a declarat, într-o conferință de presă, Cristian Soare.

Prefectul a mai anunțat că va transmite datele la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS), pentru a efectua demersuri de sistare a ajutorului social și de recuperare a sumelor încasate necuvenit, transmite Agerpres.

Verificările efectuate anterior de reprezentanții Instituției Prefectului Argeș mai arătaseră că unii dintre cei 14 beneficiari de ajutoare sociale erau scutiți de muncă în folosul comunității în baza unor adeverințe medicale suspecte, în acest caz fiind sesizate Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) și Colegiul Medicilor.

În urma descinderilor în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoești au fost arestate preventiv 37 de persoane implicate în exploatarea victimelor minore și majore.

Alte articole

Cristian Popescu Piedone, amendat cu 2.000 de lei după ce a sunat la Poliție pentru a sesiza nereguli la o secție de votare

Se fac angajări în Poliţie. Care sunt condiţiile minime care trebuie îndeplinite

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracționale structurate pe baza relațiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore și majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilități fizice sau psihice, cu situații materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii în mod forțat și prin obligarea la practicarea cerșetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire și de lipsire de libertate.

În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări și autogări) sau chiar din propriile locuințe și ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forțate să efectueze zilnic diverse munci și activități atât în gospodăriile suspecților, cât și în proximitatea localității. Aceștia trebuiau să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localității și să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj).

Victimele erau amenințate și lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire și lipsire de libertate în condițiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

Procurorii mai susțin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanțuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopții ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare — erau dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă; erau legate de mâini și picioare și puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecților, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.