Suma de 65 de milioane de lei, cât au alocat primăriile şi consiliile judeţene din bugetele proprii pentru finanţarea de bază a şcolilor din localităţile sau judeţele lor, raportata la cele 3 milioane de elevi, înseamnă o alocare de aproximativ 21 de lei pe an, pentru fiecare elev, scrie edupedu.ro. Restul finanţării a fost asigurată din Bugetul Central.
Citeşte şi Buget 2019. Mai puţini bani pentru biserici
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:
finanţarea de bază,
finanţarea complementară,
finanţarea suplimentară.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumitecategorii de cheltuieli:
cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
cheltuieli cu pregătirea profesională;
cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Potrivit prevederilor art.104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin aplicarea unei formule de multiplicare a costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile legii şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Elevii au reclamat probleme cu stablirea acestui cost pentru anul 2019, într-o scrisoare adresată Guvernului.
Finanţarea de bază, aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează pe comune, oraşe şi municipii de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene.
Dacă vor să susțină școlile din localitățile lor, primăriile și consiliile locale au posibilitatea să o facă, potrivit art. 103 alin.(2) din Legea nr. 1/2011, care prevede: „Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi
complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.” În realitate însă, primăriile nu se înghesuie să aloce fonduri pentru școli.
CÂT AU CONTRIBUIT PRIMARIILE DE SECTOR DIN BUCUREȘTI LA FINANȚAREA ȘCOLILOR
Raportat la sumele totale virate de Trezoreria Ministerului de Finanțe în contul școlilor ca finanțare de bază, sumele care reprezintă contribuție proprie a primăriilor sunt de maximum 3% (Sector 6). Primăriile Sectorului 1 și 5 au dat școlilor 0 lei din bugetele proprii, iar administrațiile de la Sectoarele 2, 3 și 4 au avut alocări cuprinse între 0,04 și 0,36% din finanțarea de bază a școlilor pentru anul 2016, potrivit Curții de Conturi.