Scrisoare a UMF „Carol Davila” către premier: Suntem puşi la colţ şi arătaţi cu degetul zilnic

„Noi, Grupul reunit al medicilor care formează platforma academică de medicină a României, considerăm oportun să vă înaintăm solemn acest apel, într-o conjunctură nefavorabilă pentru şcoala de medicină Românească în tot ansamblul şi complexitatea ei. Vă adresăm această scrisoare deschisă depăşiţi de contextul mediatic actual, puşi la colţ zilnic şi arătaţi cu degetul. Iată-ne în postura de a fi criticaţi chiar din ograda dumneavoastră, a Ministerului Sănătăţii, populat cu consilieri tineri, dornici să se afirme profesional, dar să şi facă greşeli majore, probabil din lipsă de experienţă. Permiteţi-ne să vă subliniem doar câteva dintre etichetele zilnice de care abundă întreg spaţiul public: «doctorii sunt şpăgari», «actul medical este raportat la plicul cu bani», «nivelul de pregătire a cadrelor medicale este la pământ»„, se arată în scrisoarea deschisă postată pe site-ul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti.

Reprezentanţii UMF îi atrag atenţia premierului că „respectul şi încrederea nu costă bani”.

„Relaţia dintre medic şi pacient este esenţială, iar ea va fi total compromisă dacă tonul de denigrare va continua să vină din zona Ministerului Sănătăţii. Încrederea populaţiei faţă de medici este temelia unui sistem medical funcţional. Cu tristeţe, vedem cum se năruie această încredere, în urma unor campanii de presă bine făcute, ce par totodată concepute, dirijate şi controlate din anumite zone de interes străin de interesul naţional. Noi nu am învăţat tehnici ale manipulării şi nici mecanisme jurnalistice raportate cel puţin la replici zilnice, mai ales în contextul în care timpul fizic nu ne permite. Mai mult, suntem convinşi de faptul că ştiţi şi în ce condiţii suntem nevoiţi să ne exercităm profesia de medic„, arată reprezentanţii UMF în scrisoarea adresată premierului.

Universitarii mai spun că în alte ţări medicii nu rezolvă urgenţele în timpul liber, nu stau niciodată în spital 48 de ore şi nu vin la serviciu atunci când sunt bolnavi.

Alte articole

Referendum București 2024. Câți alegători sunt aștepați la urne, cum se votează, care sunt condițiile de validare a referendumului

Repartitoarele de căldură, obligatorii de la 1 ianuarie 2025. Cât costă montarea unui astfel de dispozitiv

„În alte ţări, domnule prim-ministru, medicii sunt medici. Nu rezolvă urgenţe în timpul liber şi nu acoperă din bugetul propriu unele materiale, nu aleargă pe benzina lor şi nu vin bolnavi la serviciu. Nu stau niciodată 48 de ore în spital. Profesorii sau corpul academic sunt trataţi cu respect, pentru că valoarea unei şcoli de medicină este dată de calitatea doctorilor. Din fericire, încă, doctorii din România fac performanţă pretutindeni în lume. Ne întoarcem la spaţiul public unde vedem mereu cazuri care nu ţin de culpa medicală, dar sunt tratate ca atare. Nimeni din minister, dar absolut nimeni nu explică un lucru simplu, că medicina are limite şi că anumite maladii nu sunt compatibile cu viaţa„, se arată în scrisoare.

Semnatarii susţin că acesta este punctul de vedere al tuturor colegilor lor din instituţiile de învăţământ superior medical.

Citeşte şi Şpagă la Facultatea de Medicină. Directorul administrativ, filmat în timp ce negocia comisioanele

„Pentru a vă convinge de seriozitatea demersului nostru, argumentăm cu punctul de vedere comun al cadrelor universitare cu responsabilităţi de conducere, decani, prorectori şi prodecani ai facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Sibiu, Oradea, Braşov, Constanţa, Arad, exprimat cu prilejul Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România, care a avut loc recent, la sfarşitul lunii octombrie„, mai spun reprezentanţii UMF din Bucureşti.

În acest context, cadrele universitare medicale din România atrag atenţia că „performanţa în sistemul naţional de sănătate prin activitatea medicală, didactică şi de cercetare contribuie decisiv la aplicarea tuturor activităţilor legate de formarea şi exercitarea profesională în domeniul Sănătate în România, iar principalul avantaj al învăţământului medical din România este relaţia nemijlocită a bolnavului cu medicul, a studenţilor şi a rezidenţilor cu pacientul, sub coordonarea unor specialişti cu dublă competenţă: didactică şi medicală”.

Potrivit semnatarilor scrisorii, facultăţile de Medicină susţin efectiv o mare parte a activităţilor medicale, prin dotări, proiecte de cercetare şi diverse tipuri de investiţii.

„În acest context, disocierea administrativă a activităţii medicale şi didactice duce la separarea formării şi exercitării profesionale, periclitând dreptul la recunoaştere automată a statutului profesiei noastre, reglementat nu numai naţional, ci şi sectorial, ceea ce afectează colaborările internaţionale ale şcolii medicale româneşti. Vă atragem atenţia, domnule premier, că ultimele măsuri adoptate periclitează procesul firesc de formare şi perfecţionare medicală, iar repercusiunile directe asupra calităţii actului medical vor fi imediate şi dezastruoase pentru toţi cei implicaţi, pacienţi si medici deopotrivă„, mai spun cadrele didactice universitare în încheierea scrisorii trimise premierului Dacian Cioloş.

Guvernul a adoptat săptămâna trecută Ordonanţa de Urgenţă privind managementul spitalelor, ministrul Vlad Voiculescu spunând că aceasta prevede două lucruri importante: deschiderea funcţiilor de manager în spitale pentru toţi cei care au competenţe în acest sens şi interdicţia ca managerii de spitale să deţină funcţii de conducere în partide politice.

„Această ordonanţă este despre deschiderea funcţiilor de manager în spitale pentru toţi cei care au competenţe. Asta nu înseamnă că scoatem universităţiile din spitalele clinice. Orice cadru universitar va putea participa în continuare la concursuri, dar alături de el vor putea participa şi profesionişti care nu provin exclusiv din mediul academic. De ce? Cazurile în care eşti în acelaşi timp un chirurg foarte bun şi un profesor foarte bun şi un cercetător foarte bun şi un manager foarte bun şi reuşeşti să le faci pe toate în acelaşi timp nu sunt chiar atât de frecvente cum credeam. Tocmai de aceea, dacă există într-o comunitate un manager foarte bun care este interesat de managementul unui spital concursurile pentru conducerea spitalului din acea comunitate îi vor fi deschise şi lui sau ei„, a declarat Vlad Voiculescu.

Până în acest moment, exista obligaţia managerilor din spitalele clinice de a fi cadru universitar sau medic primar, măsura îngrădind accesul la această funcţie.

De asemenea, au fost extinse şi incompatibilităţile pentru manager şi ceilalţi membri ai comitetului director – director medical, director financiar-contabil şi, în spitalele cu peste 400 de paturi, directorul de îngrijiri. Astfel, aceste funcţii devin incompatibile cu cele de conducere, administrare şi control în partide politice sau societăţi comerciale.

În plus, un manager sau membrii comitetului director nu vor avea voie să primească finanţare pentru activităţile didactice sau de cercetare ştiinţifică din partea furnizorilor de bunuri şi servicii ai spitalului. O eventuală finanţare ar putea afecta exercitarea funcţiei de manager în condiţii de imparţialitate, existând riscul avantajării sub diverse forme a respectivilor furnizori în relaţia cu spitalul, se men’ionează în actul normativ.

Citeşte şi ADMITERE MEDICINA „CAROL DAVILA” 2016: Cu ce medie s-a intrat la medicină dentară