Mai mult, aceştia sunt nemulţumiţi şi de sumele alocate medicilor de familie în proiectul de buget pe 2016.
„Ne bucurăm şi apreciem această creştere, dar dorim ca ea să nu constituie o cauză pentru disensiuni în sânul breslei medicale. Menţionăm că în spitalele publice lucrează aproximativ 30-35% din personalul medical din România. Dar restul personalului medical, adică majoritatea, nu contează? S-a afirmat că se doreşte că medicii şi asistentele să nu mai emigreze, ca ruralul să fie protejat. Cum? Să înţelegem că cei aproape 70% dintre medici şi asistente, care nu lucrează în spital, sunt invitaţi să plece? Precizăm totodată: CNAS plăteşte servicii medicale, nu salarii. Din aceeaşi sursă bugetară sunt finanţate şi spitalele şi cabinetele de medicină de familie şi ambulatorul de specialitate, investigațiile paraclinice, îngrijirile la domiciliu etc. Pentru medicina de familie şi ceilalţi furnizori din ambulator însă, sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 sunt identice, sau chiar ceva mai mici decât în 2015. Am dorit să atragem atenția asupra acestui lucru, însă dezbaterea publică pe proiectul de buget s-a desfășurat DUPĂ aprobarea acestuia în Guvern! Stimați decidenți, cum intenționați să gestionați o astfel de discriminare?”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată de reprezentanții celor două asociații profesionale președintelui României, premierului, ministrului Sănătății, președintelui CNAS, dar și forurilor internaționale precum FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană de Buget.
În scrisoare se mai precizează că „în condiţiile preconizate, nici un cabinet de medicină de familie nu va putea asigura, după achitarea costurilor de funcţionare venituri similare colegilor din spital, nici pentru medic, nici pentru asistente”. Potrivit documentului, în prezent 16% din cabinetele de medicină de familie (cele cu până în 1.500 asigurați) nu se pot întreține numai din veniturile contractate cu casa de asigurări. 33% din medicii de familie rămân cu 1.300 lei/lună venit brut, din care se plătește impozit 16%, sănătate și pensie, iar 31% din medicii de familie au un venit brut de 2.800 lei din care se plătește, la fel, impozit 16%, sănătate și pensie. „Doar cca 20% aduc medicului un venit brut mai mare de 2.800 lei. Aceste ultime cabinete au cheltuieli de funcționare mai mari pentru că plătesc asistența cu normă întreagă, sau pot avea chiar mai multe asistenți medicali și medici angajați (sunt mai ales situații în rural, unde există puncte de lucru dispersate în mai multe sate și există personal angajat, mai multe sedii, fiecare cu utilitățile sale)”, se arată în document.
Medicii sunt îngrijorați și de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, care ar aduce o taxare mai drastică a PFA-urilor (cum sunt 90% dintre cabinete) și se plâng și de erorile informatice sistematice ale sistemului cardului de sănătate.
„Erorile informatice repetate realizează evidente beneficii pentru CNAS şi reduc obligaţiile de decontare către furnizori, realizând pierderi constante pentru cabinete. Nimeni nu este făcut răspunzător pentru erori, pentru nefuncţionare, pentru timpul pierdut de pacienţi când nu putem să le oferim serviciile necesare, pentru pierderile financiare constante ale cabinetelor, pentru riscurile de a ni se impută ulterior reţete, trimiteri etc. Ba mai mult, toate aceste probleme pe care le semnalăm de ani de zile sunt constant ignorate sau catalogate de reprezentații CNAS drept minciuni ale medicilor!”, arată medicii de familie.
„Discriminarea şi umilirea noastră continuă de către statul român trebuie să înceteze. Colegii noştri din toată ţara, atât medici cât şi asistente, au ajuns la limita răbdării. Ne revoltăm împotriva acestui tratament şi ne pregătim să ripostăm împotriva medievalizării sistemului de sănătate”, mai spun medicii.