Nume grele pe lista clienţilor păgubiţi de milionarul Cristian Sima. Politicieni, afacerişti şi vedete: Daniel Dăianu, Cătălin Predoiu, Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte, Andreea Raicu şi Irina Schrotter. Sima a dispărut fără urmă de zece zile, iar poliţia a început o anchetă. CNVM, autoritatea care supraveghează bursele din România, a demarat abia acum un control la firma fugarului.
Iată o parte din scrisoarea primită de Radu Soviani de la Cristian Sima:
„Desi lungimea funiei este aceeasi cu inaltimea ghilotinei, onoarea trebuie sa redevina o virtute, sa-si recapete valoarea de piata; altfel, „oamenii de onoare” asa cum se autodenumesc mafiotii, vor ajunge sa fie mai numerosi decat oamenii onorabili.
Nu ma pot defini nici „om de onoare” si cu atit mai putin onorabil. Avionul care traverseaza Atlanticul imi creaza o ciudata senzatie de pace si liniste,toata lumea a adormit brusc lasandu-ma parca sa-mi hotarasc singur sfarsitul. Decizia finala e luata. As vrea sa fiu un razboinic Ronin dar nu sunt. Sunt singur si am nevoie de timp mai mult decat am nevoie sa traiesc. Am fost mereu in criza de timp, acum mai mult ca niciodata. Ma obsedeaza o fraza a lui Tudor Chirila de acum citiva ani: „Nu murim cand vrem noi”, dar oare putem muri cum vrem noi? As avea nevoie de cel putin doua luni pentru a asterne pe hartie tot ceea ce am trait, nu numai in ultimele patru luni ci mai ales in ultimii 51 de ani. Cand va izbucni scandalul toti ma vor acuza ca am fugit cu zeci de milioane de dolari in cine stie ce insula din pacific. Am 2500 de franci, trei carti de credit care sunt blocate din lipsa de fonduri si un cont in bursa la GS de 10.000 de euro cu care trebuie sa cistig ca sa reusesc sa supravietuiesc doua luni pentru a scrie. Moral sunt responsabil in totalitate de pierderile clientilor desi au semnat ca isi asuma riscul, dar oare moral sunt responsabil si de cistigurile de pina acum? Am fost mereu un luptator si cred si acuma ca lucrurile s-ar fi putut salva dar, mi-era imposibil sa-mi continui ipocrizia pentru a satisface o lacomie generala a clientilor, lacomie pe care am exploatat-o la maxim in demersul meu de a le castiga increderea si respectul. „Ipocrizia e omagiul pe care viciul il aduce virtutii” – Francois de la Rochefoucauld
Am nevoie sa-mi spun adevarul, sa-l urlu ,indiferent de ce se va intimpla dupa aceea. Inainte insa este impetuos necesar sa-mi recunosc greselile. Voi plati pentru ele cu demnitate. Soarta mi-a dat enorm pina acuma si e normal sa mi se ceara dublu, totdeauna platesti cu dobanda mare.
(…) Multi din cei ce reclama pierderile de azi au castigat mult mai mult atunci, dar au uitat. Un client care castiga nu spune nici macar nevestei, cel care pierde te spurca in piata publica. (…) Daca voi mai fi liber peste doua luni sper sa dovedesc din plin ce am afirmat mai sus.
(…) Toata vina pentru situatia in care s-a ajuns imi apartine. Eu mi-am asumat toate riscurile, eu am luat toate deciziile, niciun angajat nu e raspunzator pentru nimic. Nimeni nu e vinovat in afara de mine, nici CNVM ul, nici clasa politica, nici „oamenii de onoare” nici onorabilii clienti. Am nevoie sa spun insa tot adevarul pentru ca sistemul financiar politic de la noi si nu numai sa fie inteles. Nu am niciun ban ascuns dar evident am o responsabilitate morala pe care mi-o asum in totalitate….si undeva intr-un colt ascuns mai cred inca ca toata lumea isi va recupera capitalul …..fara asteptatul profit”, mai scrie Sima în scrisoare.