Scrisoarea unui condamnat la moarte: Am fost anunţat de şapte ori că voi fi spânzurat

Tânărul ar urma să fie executat în data de 4 august (marţi) după ce a fost informat pentru a şaptea oară de această decizie. Guvernul din provincia pakistaneză Sindh a înaintat o cerere autorităţilor federale prin care solicită suspendarea pedepsei cu moartea la care a fost condamnat Shafqat Hussain. Dacă autorităţile federale vor opri execuţia, aceasta va fi cea de-a V-a renunţare la aplicarea pedepsei capitale a autorităţilor pakistaneze în cazul lui Hussain, acum în vârstă de 23 de ani, scrie tribune.com.pk.

Cererea privind sistarea execuţiei tânărului pakistanez care pretinde că nu el este autorul crimei abominabile, şi spune că a fost victima unei conjuncturi nefavorabile, în care a fost forţat să semneze o declaraţie potrivit căreia el ar fi adevăratul criminal, a fost trimisă Ministerului de Interne, pentru a reanaliza probele în respectivul dosar în care este acuzat Hussain. Cererea urmează să ajungă la Ministerul de Interne din Pakistan, apoi la Curtea Supremă de Justiţie şi, în final, la primul-ministru, el fiind cel care va avea ultimul cuvânt în privinţa acesteia.

Coşmarul pedepsei cu moartea

Hussain avea 14 ani când a fost acuzat de răpire şi omor. A fost torturat timp de 9 zile şi determinat astfel să facă declaraţii false despre această crimă, ca să scape de cei care îl torturaseră şi îl ameninţaseră cu moartea.

Alte articole

Fiul de 16 ani al șefului administrației din Zaporojie a fost răpit de forţele ruse: „Lumea întreagă trebuie să știe că rușii răpesc copii aici”

Autorităţile pakistaneze au încercat să îl execute în ianuarie 2015, dar mii de persoane au înaintat o petiţie pentru clemenţă şi, în final, execuţia a fost anulată cu numai câteva ore înainte de a fi pusă în aplicare. În data de 9 iunie 2015, s-a emis un nou mandat de execuţie – cel de-al IV-lea – pe numele lui Hussain, şi nici atunci nu s-a pus în aplicare. În data de 7 iulie 2015, Hussain a primit un nou mandat de execuţie, şi acesta fiind anulat ulterior.

Acum însă, autorităţile pakistaneze sunt hotărâte să îl execute pe Hussain, marţi, 4 august 2015. Circulă informaţii potrivit cărora autorităţile pakistaneze ar fi ascuns sau ignorat dovezi esenţiale privind faptul că Hussain era minor în momentul în care s-a produs răpirea şi uciderea copilului şi, pe de altă parte, nu ar fi ţinut cont de dovezile despre torturile la care a fost supus pentru a-l determina să recunoască crima.

Anunţat de şapte ori că va fi executat. Declaraţii sfâşietoare

Unul dintre avocaţii lui Hussain a trimis postului de televiziune american CNN o scrisoare în care condamnatul povesteşte despre ceea ce i s-a întâmplat în perioada de detenţie şi despre cele şapte anunţuri că va fi spânzurat, dar şi despre întâmplări ce au avut loc în penitenciarul în care se află.

„Acum sunt singur în celulă. Ambii mei colegi au fost spânzuraţi. Colegii mei au fost Muhammad Faisal şi Muhammad Afzal. Cu ei am împărţit celula timp de şase sau şapte ani. Nu pot să exprim în cuvinte ce am simţit când ei au fost executaţi. Nici nu m-am putut gândi prea mult la asta, ţinând cont de faptul că eu trebuia să fiu executat a doua zi”, scrie Shafqat Hussain.

„Mi s-a spus de şapte ori că voi fi executat. Prima dată s-a întâmplat în 2013. Prima dată când mi s-a spus am fost speriat şi am rămas fără cuvinte. M-am simţit frustrat. La un moment dat mi s-a spus că voi fi spânzurat, apoi mi s-a spus că s-a amânat. Am crezut că există speranţă. Ulterior, iar am fost anunţat că voi muri. Devii o victimă a presiunii psihologice”, povesteşte Shafqat Hussain. 

El a descris şi procedurile în astfel de cazuri: „Condamnaţii sunt anunţaţi de către un angajat al închisorii că mai au şapte zile până la execuţie. Sunt separaţi de restul prizonierilor. Am stat separat cele şapte zile. În fiecare zi eşti supus unui examen psihologic. În fiecare zi eram cântărit, mi se lua sânge şi temperatura corpului. În ultimele zile mi-au luat măsurători pentru hainele pe care urma să le îmbrac atunci când eram spânzurat. Apoi, am fost anunţat că voi avea o ultimă întâlnire cu familia. Am plâns cu toţii şi am făcut aranjamentele pentru înmormântarea mea. Am cerut să fiu înhumat lângă unchiul meu, în oraşul meu natal”.

Bărbatul mai scrie: „Toată lumea ştie ce urmează să se întâmple. Cu toţii ne gândim la ce se va petrece. Suntem toţi în aceeaşi barcă şi împărtăşim aceeaşi soartă. În acele momente te gândeşti la viaţă. Am vorbit cu ceilalţi prizonieri şi toţi au încercat să mă încurajeze, dar nu sunt multe de spus. Mă rog pentru ca ministrul de Interne să aibă milă de mine. Ce pot face altceva? Nu-l voi putea întâlni niciodată. Dar, dacă l-aş întâlni, i-aş vorbi despre cazul meu. I-aş spune tot ce am pe suflet şi aş spera să se întâmple ceva…”

Vârsta lui Shafqat Hussain este incertă

Autorităţile pakistaneze nu sunt convinse încă de vârsta reală a condamnatului. Aceasta este însă un aelemnt esenţial al anchetei şi, implicit, al aplicării pedepsei cu moartea prin spânzurare a inculpatului – pedeapsă controversată la rândul ei în legislaţia pakistaneză şi în neconcordanţă cu dreptul internaţional. 

După prezentarea cazului Hussain, un cunoscut comentator politic şi media, Dr. Moeed Pirzada, care a lucrat la ARY News, Express News, Waqt News, Geo News, Dunya News şi PTV, iar în prezent este gazda emisiunii „Siyasat Hai Ya Saazish?”, la Dunya News, şi-a prezentat opinia personală în cazul condamnatului.

„Sunt şocat de faptul că mulţi oameni educaţi comentează acest caz fără să fi înţeles faptele. ONG-urile pentru Drepturile Omului au implantat această minciună în mintea publicului, susţinând că Shatqat Hussain avea numai 14 ani când a comis crima, în data de 10 aprilie 2004 sau că el a fost judecat pentru prima oară în august 2004. Nu este adevărat”, susţine Pirzada. Comentatorul spune că Hussain a fost judecat mai întâi de un tribunal antiterorism, ATC-III, din Karachi, pentru răpirea şi uciderea unii băieţel de 7 ani, Umair, pe care îl ademenise în locuinţa lui, pretinzând că voia să îi arate un iepuraş.

Pirzada susţine că acestă variantă ar fi putut fi mai degrabă un caz de pedofilie, care ar fi degenerat într-un omor, pentru că inculpatul a mărturisit că l-a ucis pe Umair în data de 10 aprilie, iar răscumpărarea de la părinţii copilului o ceruse abia în data de 12 aprilie, după uciderea copilului.

Pe de altă parte, ministrul de Interne al Pakistanului a ordonat, după ce prima „tentativă” a autorităţilor de spânzurarea a acuzatului, din 14 ianuarie 2015, să fie verificată vârsta exactă a lui Hussain. Din păcate, aceasta este un mister şi acum şi se crede că Hussain era deja adult când a comis omorul.