Liberalii (VVD) lui Mark Rutte
Condus de premierul Mark Rutte, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), fondat în 1948, se află la putere din 2010. Primul guvern al lui Mark Rutte a fost susținut în parlament de către partidul lui Geert Wilders (PVV, extrema dreaptă). În timpul campaniei electorale, VVD s-a poziționat drept partidul statu quo-ului și drept singura opțiune serioasă la PVV, invitându-i pe ‘cei care nu respectă valorile’ țării să o părăsească. Sloganul lui Rutte: ‘La acțiune. Normal’. Potrivit sondajelor de opinie, VVD se clasează pe primul loc în opțiunile alegătorilor, fiind creditat cu 24-28 de mandate.
Extrema dreaptă (PVV) condusă de Geert Wilders
Fondat în 2006 de deputatul Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV, de extrema dreaptă) a dominat sondajele de opinie timp de luni bune, însă recent s-a clasat pe locul doi în intențiile de vot. Oficial, PVV este o ‘asociație’ cu un singur membru, Geert Wilders. Celelalte partide au promis să nu formeze guvernul cu PVV. Sloganul PVV: ‘Olanda din nou a noastră’. PVV promite ‘să dezislamizeze’ Olanda, să interzică Coranul și ca Olanda să părăsească Uniunea Europeană. În sondaje se clasează pe locul doi, fiind creditat cu 21-25 de mandate.
Creștin-democrații (CDA) lui Sybrand Buma
Formațiunea Apelul creștin-democrat (CDA), fondată în 1980, a dominat multă vreme politica olandeză. CDA, al cărui slogan este ‘O alegere pentru o Olandă mai bună’, se concentrează pe tradiții, familie și sănătate. Ocupă locul trei în sondaje, fiind creditat să obțină între 18 și 20 de mandate.
Partidul Democrați 66 (social-liberali), fondat în 1966.
Sloganul: ‘Mai puternici împreună, șanse pentru toți’. În timpul campaniei, partidul a pus accentul pe teme precum educația și locurile de muncă. Se situează pe locul patru în sondaje, fiind creditat cu 18-19 mandate.
Verzii (GroenLinks) lui Jesse Klaver
Fondat în 1990, partidul ‘Verzii de Stânga’ este condus de Jesse Klaver, în vârstă de 30 de ani. GroenLinks este din ce în ce mai popular, mai ales în rândul tinerilor. Sloganul formațiunii este ‘A sosit timpul schimbării’. În timpul campaniei, GroenLinks a abordat teme precum solidaritatea modernă, mediul și lupta împotriva inegalității în ceea ce privește remunerația. În sondaje se clasează pe poziția a cincea și este creditat cu 15-17 mandate.
Socialiștii (SP) lui Emile Roemer
Partidul Socialist (SP), anti-UE, a fost fondat în 1972. Sub sloganul ‘Preluați puterea’, PS declară că luptă împotriva sărăciei, pentru desființarea Comisiei Europene și creșterea salariului minim. Pe locul șase în sondaje, partidul este creditat cu obținerea a 13-15 mandate.
Laburiștii (PvdA) lui Lodwijk Asscher
Fondat în 1946, Partidul Laburist (PvdA) se află la putere, împreună cu VVD, din 2012. Sloganul partidului este ‘O societate unită’. Partidul pledează pentru crearea de locuri de muncă, locuințe de calitate și sănătate. Formațiunea încearcă să se repoziționeze la stânga, dar suferă de lipsă de credibilitate după ani de guvernare. În sondaje se află pe locul al șaptelea, fiind creditată cu 11-13 mandate.
… și alții
—Două partide creștine: SGP (reformați), creditați cu 3-5 mandate, antiavort și antieutanasiere și Uniunea Creștină, creditată cu 5-7 mandate.
—50+, partidul celor de peste 50 de ani, creditat cu 4-6 mandate.
—Partidul pentru Animale, care militează pentru drepturile necuvântătoarelor, este creditat cu 4-6 mandate.
—Denk, care se prezintă drept partidul imigranților pentru imigranți, intenționează să creeze ‘un registru al rasismului’ și este creditat cu 0-2 mandate.
—Niet Stemmers, partidul celor care nu votează, promite să nu voteze niciodată în Parlament.
—Forumul pentru Democrație, fondat de unul dintre inițiatorii referendumului pe tema tratatului de asociere între UE și Ucraina.
—Partidul Iisus Trăiește este un partid care promite ‘să nu boteze vinul cu apă’ și care ‘se bate pentru o societate având la temelie dragostea’.
—Artikel 1, fondat de fosta prezentatoare de televiziune Sylvana Simons, femeie de culoare care este adesea ținta mesajelor și filmelor video cu caracter rasist.
Parlamentul olandez este compus din două camere. Senatul, sau prima cameră (Eerste Kamer) are o importanță mai mică, reprezentanții acesteia fiind aleși prin vot indirect de către parlamentele provinciale. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani.