Scumpirile îi determină pe români să cumpere mai puţine alimente. Eurostat: în 2021, unul din trei români a suferit lipsuri materiale severe

Scumpirile sunt noua dramă a românilor. Cea mai mare inflație înregistrată în ultimele două decenii îi determină pe români să cumpere mai puțină mâncare, arată ultimele statistici oficiale. Și vânzătorii resimt chibzuința cumpărătorilor. De aici, un întreg lanţ al slăbiciunilor, care îi afectează pe comericanţi, producători, iarv în final toată economia, bazată în mare parte pe consum.

Cei mai vulnerabili în fața prețurilor mari sunt pensionarii, ale căror venituri se vor indexa de anul viitor cu inflaţia din 2021, decalajul fiind uriaş faţă de preţurile actuale. Fără a lua în calcul gazele sau electricitate, care aproape şi-au dublat preţurile, foarte multe produse s-au scumpit și cu 50% într-un an, potrivit Institutului Național de Statistică. De exemplu, comparativ cu luna septembrie a anului trecut, zaharul s-a scumpit cu 49,9%, iar uleiul cu aproape 47%.

Marcel Ciolacu, anunţuri pentru români: Salariul minim de 3.000 lei şi o creştere de minim 10% a pensiilor, într-o singură tranşă
Leguma de bază a românilor, cartoful, s-a scumpit cu aproape 50% într-un an. Acum un kg de cartofi costa în medie 4 lei. Potrivit datelor INS, produsele de panificație s-au scumpit substanțial. Simpla franzelă albă costă acum între doi și trei lei. Prețul este cu 25% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Majorările de preț sunt consistente și în Uniunea Europeană. În spațiul comunitar, pâine costă, în medie, cu 18% în plus față de 2021. Și carnea costă mai mult. Fie că vorbim de carne de vită, pui sau porc, toate sunt mai scumpe cu peste 10%, iar scumpiri masive sunt aşteptate înainte de Sărbători.

Din cauza creșterilor continue de prețuri, inflația raportată oficial în luna septembrie a crescut peste așteptări, la 15,9%. Este cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 19 ani. Analiștii economici spun, însă, că inflația reală, percepută de români, depășește 30%.

Alte articole

Anul scumpirilor. Primele alimente care vor avea prețuri mai mari în 2025. ”O să ne adaptăm situației, ca altădată”

Anul Nou aduce o mulțime de scumpiri. Pe ce vom plăti mai mult în 2025, câți bani în plus vom scoate din buzunar

„Noi nu discutam de o inflație pe medie. Media este 15,8 sau 9 enorm. Lucrurile sunt mult mai grave, pentru că noi discutăm de produsele care intră în consumul zilnic esențial pentru viața acestui popor – alimentele. Ori la alimente, creșterile sunt mult mai mari astfel încât dacă facem o inflație calculată pe produsele de bază care intră în alimentația românilor, cu inflația ajungi aproape la 30%, daca nu și mai mult. Sunt calcule care arată că este minim 25% inflația pe produse alimentare de bază,” a explicat Mircea Coșea, profesor universitar, doctor în Științe Economice. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, spune că inflația și-a atins vârful și va începe să scadă.

Noi vouchere pentru cei mai săraci dintre români. Ministerul Dezvoltării, anunț de ultimă oră
Eurostat: în 2021, unul din trei români a suferit lipsuri materiale severe

Românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, anul trecut, unul din trei români a suferit de lipsuri materiale severe, scrie euronews.ro.

Datele Eurostat arată că 34,4% dintre români s-au confruntat, în 2021, cu sărăcia și excluziunea socială. Acest clasament al penuriei este completat de Bulgaria, cu 31,7% și de Grecia, cu 28,3%. La polul opus se află Finlanda, Slovenia și Cehia, cu sub 15%.

La nivel european, cele mai expuse categorii de populație sunt femeile, tinerii și persoanele cu un nivel scăzut al educației. Analizând datele în funcție de gen, riscul de sărăcie este mai mare pentru femei, față de bărbați.

Tinerii adulți, cu vârste între 18 și 24 de ani, și persoanele cu o educație precară sunt în topul sărăciei, cu peste 27%, respectiv aproape 35%.

Datele Eurostat mai arată că peste 95 de milioane de europeni, adică 1 din 5, s-au aflat, anul trecut, în risc de sărăcie și excluziune socială.