Proiectul scutului antirachetă al NATO, lansat în anul 2010 și bazat mai ales pe tehnologia americană, are ca obiectiv desfășurarea progresivă de interceptoare de rachete și de radare de mare putere în Europa de Est și Turcia. „Acest scut reprezintă o creștere semnificativă a capacității de apărare a Aliaților europeni împotriva rachetelor balistice din afara zonei euro-atlantice„, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prezent joi la baza militară de la Deveselu, unde a fost inaugurat sistemul Aegis Ashore. Oficialul american a amintit că în Polonia vor începe, vineri, lucrările pentru un alt amplasament al sistemului Aegis Ashore. „Misiunea centrală a NATO este să ne protejeze cetățenii și teritoriul (…) astăzi, când ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate de-a lungul unei generații, Alianța noastră este mai importantă ca oricând„, a arătat el.
Citeşte şi Secretarul adjunct al Apărării SUA, Robert Work: România este un aliat de nădejde
Potrivit acestuia, „amenințarea la adresa aliaților NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei euro-atlantice este reală„, iar programul de apărare antirachetă reprezintă „o investiție pe termen lung împotriva unei amenințări pe termen lung„.
Rusia, în schimb, consideră că acest scut afectează echilibrul strategic și îi amenință securitatea. Moscova acuză SUA că încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF), semnat de SUA și URSS în 1987, Moscova invocând faptul ca lansatoarele verticale de rachete Mark-41, amplasate la Deveselu, au fost folosite în trecut pentru lansarea de rachete cu rază medie de acțiune de pe navele militare americane. Agenția EFE evidențiază și o declarație anterioară a președintelui Vladimir Putin, care a spus că Rusia își va consolida arsenalul nuclear și, mai ales, va dezvolta „sisteme ofensive capabile să depășească orice scut”, pentru a menține paritatea strategică cu Statele Unite.
Un punct de vedere radical împotriva scutului antirachetă a fost exprimat de George Friedman, fondatorul agenției de analiză politică Stratfor. În declarațiile sale consemnate de site-ul americanthinker.com, el consideră că acest scut este o risipă de bani, invocând în principal faptul că sistemul oricum nu ar putea contracara un atac nuclear de anvergură. În consecință, Friedman crede că acest sistem este mai mult un simbol politic al sprijinului american față de Europa de Est.
Sistemul de la Deveselu a costat circa 800 de milioane de dolari și reprezintă faza a doua a scutului antirachetă și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un un radar antibalistic Aegis Ashore, versiunea terestră a sistemului radar ce echipează navele flotei militare americane începând din anul 2004, componenta navală fiind prima fază a scutului.
Nave americane echipate cu sisteme Aegis patrulează permanent în Marea Mediterană începând din anul 2011, alte patru distrugătoare cu același tip de radar fiind dislocate la baza navală Rota, în Spania, iar în Turcia funcționează din anul 2012 un sistem Aegis pentru alertă timpurie, în timp ce un centru de comandă este operațional la baza americană de la Ramstein (Germania).
Cea de-a treia fază a scutului, de asemenea terestră, va deveni operațională în anul 2018 în Polonia, la Redzikowo, pe țărmul Mării Baltice, la circa 250 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad. Lucrările la această bază vor începe vineri, iar sistemul de acolo va avea 24 de interceptoare SM-3.