Se caută martori ai exploziei meteoritului din 7 ianuarie VIDEO

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti caută martori direcţi care să fi văzut cum s-a dezintegrat deasupra ţării noastre meteoritul din luna ianuarie, scrie ziaruldelavrancea.ro. După cum se ştie, o lumină intensă, urmată de un zgomot puternic, ca de tunet, a fost înregistrată pe cerul României la ora 3:05 în noaptea de 6 spre 7 ianuarie, aceasta putând fi observată cu precădere în zona de sud-est a ţării.

Citeşte şi Agenţia Spaţială Română. Ce a fost, de fapt, lumina care s-a văzut deasupra României

Evenimentul a fost înregistrat de camerele de supraveghere din mai multe oraşe din ţară, însă puţine înregistrări arată efectiv ce s-a întâmplat pe cer. Pentru a colecta cât mai multe date de la martori direcţi, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” a făcut apel la Ziarul de Vrancea în speranţa că se vor găsi mai multe informaţii relevante. Martorii sunt rugaţi să descrie evenimentul şi să relateze informaţii de genul: direcţie, înălţime, culoare, luminozitate, durată, zgomot, etc. Se consideră că după trecerea perioadei emoţionale, oamenii por relata mai limpede ceea ce au văzut pe cer. „Ne dorim să identificăm martori credibili şi serioşi”, spun cei de la Observatorul Astronomic.

A explodat în munţi, între Vrancea şi Buzău

Primele calcule ale specialiştilor arată că dezintegrarea bolidului ceresc s-ar fi produs la graniţa muntoasă dintre judeţele Vrancea şi Buzău, însă astronomii fac în continuare cercetări, ţinând cont că cele mai multe filmări sunt de la nivelul solului. „Dezintegrarea meteoroidului din 7 ianuarie 2015 constituie un eveniment astronomic deosebit, ce merită toată atenţia noastră, mai ales că totul s-a petrecut „sub ochii noştrii”, spune Mihai Dascălu, de la Observatorul Astronomic din Bucureşti. Fenomenul a fost surprins de către multe camere de supraveghere, aflate pe întreg teritoriul ţării noastre. Multe dintre aceste filmări au fost realizate în Vrancea şi au fost folosite de specialişti pentru calcularea traiectoriei. „În era comunicării, internetul a reacţionat imediat, iar clipurile au devenit accesibile tuturor. Fiind surprins din mai multe unghiuri, se pot obţine mai multe date despre acest fenomen, date care pot conduce până la determinarea orbitei corpului respectiv. Această metodă poartă denumirea de triangulaţie şi este cunoscută mai ales geodezilor. Astfel, un obiect inaccesibil poate fi măsurat de departe, folosind însă determinări din mai multe unghiuri (deseori triunghiuri)”, spun cei de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” care au făcut deja un prim traseu al corpului ceresc.

Citeşte şi METEORIT deasupra României. Avertisment TERIBIL al astronomilor VIDEO

La ce înălţime s-a dezintegrat

Cu toate că au fost multe filmări, dâra lăsată de meteoroid apare doar în câteva clipuri făcute în Bucureşti, Dej, Lugoj şi Cluj. „Stabilirea exactă a coordonatelor camerelor respective s-a obţinut telefonic sau prin email, prin amabilitatea, interesul şi promptitudinea celor implicaţi, cărora le mulţumesc şi pe această cale. Pasul următor a constat în stabilirea direcţiei (a azimutului) în care s-a observat bolidul pentru fiecare cameră în parte. Acest lucru l-am efectuat corelând imageria peisajului din programul Google Earth cu detaliile surprinse de cameră. Astfel, un copac, un stâlp de înaltă tensiune, marginea unui bloc devin detalii importante de care trebuie ţinut cont. O variabilă importantă este şi gradul de corectitudine a hărţii din Google Earth, modul în care detaliile coincid cu realitatea (acest factor poate fi redus utilizând mai multe unghiuri, mai multe camere). Odată ce am stabilit direcţia, în acelaşi program, am intersectat toate camerele folosite la analiză. În clipul primei analize se observă o zonă probabilă a exploziei, confirmată de trei camere (Dej, Cluj, Bucureşti). Locul din care explozia ar fi fost observată la zenit se află undeva în zona localităţilor Lopătari – Vintileasca”, se arată într-un material postat pe site-ul observatorului de către Mihai Dascălu. Dintr-o estimare geometrică 3D, rezultă că meteoroidul a pătruns în atmosfera terestră din zona constelaţiilor Cancer, Gemini, Canis Minor pentru un observator aflat în „zona zero”, spune Mihai Dascălu, care adaugă că direcţia bolidului a fost dinspre sud-sud-vest către nord-nord-est. „În aşteptarea de noi informaţii, estimarea iniţială a altitudinii la care a avut loc dezintegrarea este cuprinsă între 22 şi 45 km. Dacă deţineţi înregistrări în care se observă dâra lăsată pe cer a bolidului şi cunoaşteţi coordonatele geografice ale camerei de luat vederi vă rugăm să ne contactaţi. Înregistrările audio sunt şi ele interesante, dacă aţi prins şi zgomotul întârziat al exploziei”. se arată într-un apel al celor de la Observatorul Astronomic Bucureşti. Informaţiile pot fi trimise pe adresa [email protected], persoană de contact este Mihai Dascalu de la Observatorul Astronomic.

Cine ne apără de meteoriţi?

Şi cei de la Agenţia Spaţială Română au confirmat că evenimentul a fost provocat de un meteoroid care a intrat în atmosfera Pământului şi care s-a dezintegrat la o altitudine de zeci de kilometri. Deşi acest eveniment nu a produs pagube şi cel mai probabil meteoritul a ars complet în atmosferă, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea investirii în astfel de sisteme de monitorizare pentru obiecte mai mari şi mai periculoase. „În acest sens, România, prin Agenţia Spaţială Română, este implicată în programul Agenţiei Spaţiale Europene denumit SSA, Space Situational Awareness. Acesta vizează protecţia planetară din trei puncte de vedere: erupţii solare, deşeuri spaţiale şi obiecte din apropierea Pământului. Meteoroizii fac parte din ultima categorie, alături de asteroizi şi nuclee de comete”, a spus Marius-Ioan Piso. La ora actuală, potrivit specialiştilor, nu există nicio cameră de supraveghere video care să ofere informaţii despre ce se întâmplă pe cerul României. De precizat că un fenomen similar a fost semnalat de localnicii din zona Dumitreşti – Gura Caliţei şi în ianuarie 2014, însă nu există nicio înregistrare video care să probeze evenimentul. Specialiştii estimează că aproape 100 de tone de materiale meteoritice se prăbuşesc pe Terra în fiecare zi, dar cea mai mare parte dintre ele sunt deja reduse la dimensiunea particulelor de praf atunci când ating solul. Şi, în 85% din cazuri, meteoriţii îşi sfârşesc coborârea în oceanele care acoperă scoarţa terestră.