Se găseşte în orice cămară! Alimentul care te păzeşte de boli cardiace şi accidente cerebrale

Ouăle sunt un adevărat izor de sănătate. Cercetătorii au arătat cum consumul moderat de ouă poate crește cantitatea de metaboliți sănătoși pentru inimă din sânge, publicându-și rezultatele astăzi în eLife.

Ouăle sunt o sursă bogată de colesterol alimentar, dar conțin și o varietate de nutrienți esențiali. Există dovezi contradictorii cu privire la faptul dacă consumul de ouă este benefic sau dăunător pentru sănătatea inimii.

Un ou pe zi
Un studiu din 2018 publicat în revista Heart, care a inclus aproximativ o jumătate de milion de adulți din China, a constatat că cei care au consumat ouă zilnic (aproximativ un ou pe zi) au avut un risc substanțial mai mic de boli de inimă și de accident vascular cerebral decât cei care au consumat ouă mai rar*.

Acum, pentru a înțelege mai bine această relație, autorii acestei lucrări au realizat un studiu bazat pe populație, explorând modul în care consumul de ouă afectează markerii sănătății cardiovasculare din sânge.

Alte articole

De ce trebuie să ții cont atunci când vrei să slăbești. Regula de aur a dietelor

Mihaela Bilic, dezvăluiri despre consumul de carne. Ce îngrașă mai puțin, puiul sau porcul. „Carnea este cea mai valoroasă sursă de proteine complete”

„Puține studii au analizat rolul pe care metabolismul colesterolului din plasmă îl joacă în asocierea dintre consumul de ouă și riscul de boli cardiovasculare, așa că am vrut să contribuim la remedierea acestei lacune”, explică primul autor Lang Pan, MSc la Departamentul de Epidemiologie și Biostatistică, Universitatea Peking, Beijing, China.

Slăbeşte cu micul dejun: Alimentele care scad apetitul pentru restul zilei: Ce recomandă Mihaela Bilic

Pan și echipa au selectat 4.778 de participanți din China Kadoorie Biobank, dintre care 3.401 aveau o boală cardiovasculară și 1.377 nu aveau. Ei au folosit o tehnică numită rezonanță magnetică nucleară țintită pentru a măsura 225 de metaboliți în probele de plasmă prelevate din sângele participanților. Dintre acești metaboliți, ei au identificat 24 care au fost asociați cu nivelurile autodeclarate de consum de ouă.

Analizele lor au arătat că persoanele care consumau o cantitate moderată de ouă aveau niveluri mai ridicate de o proteină din sânge numită apolipoproteină A1 – un element constitutiv al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), cunoscute și sub numele de „lipoproteine bune”. Aceste persoane aveau în special mai multe molecule mari de HDL în sânge, care ajută la eliminarea colesterolului din vasele de sânge și, astfel, protejează împotriva blocajelor care pot duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Salata de vinete dietetică şi delicioasă. Secretul Mihaelei Bilic pentru o gustare sănătoasă în weekend

Ouăle, bune în protejarea împotriva bolilor de inimă

,Cercetătorii au mai identificat 14 metaboliți care sunt legați de bolile de inimă. Ei au constatat că participanții care mâncau mai puține ouă aveau în sânge niveluri mai scăzute de metaboliți benefici și niveluri mai ridicate de metaboliți dăunători, în comparație cu cei care mâncau ouă mai regulat.

„Împreună, rezultatele noastre oferă o explicație potențială pentru modul în care consumul unei cantități moderate de ouă poate ajuta la protejarea împotriva bolilor de inimă”, spune autorul Canqing Yu, profesor asociat la Departamentul de Epidemiologie și Biostatistică al Universității Peking. „Sunt necesare mai multe studii pentru a verifica rolurile cauzale pe care le joacă metaboliții lipidici în asocierea dintre consumul de ouă și riscul de boli cardiovasculare.”

Sorin Ovidiu Vîntu detonează bomba: „Foametea era prezisă de specialişti înainte de începerea războiului. Guvernul avea două lucruri de făcut. Nu le-a făcut şi a băgat România în criză”
„Acest studiu poate avea implicații și pentru orientările naționale chinezești privind dieta”, adaugă autorul principal Liming Li, profesor distins Boya la Departamentul de Epidemiologie și Biostatistică, Universitatea Peking.

„Orientările actuale de sănătate din China sugerează consumul unui ou pe zi, dar datele indică faptul că consumul mediu este mai mic decât acesta. Lucrarea noastră evidențiază nevoia de mai multe strategii pentru a încuraja consumul moderat de ouă în rândul populației, pentru a contribui la scăderea riscului general de boli cardiovasculare.”

Medicul Mihaela Bilic spune adevărul despre ouă: „Nu există diferențe nutriționale între oul provenit de la o găină crescută în aer liber sau în baterie”

Medicul nutriționsit Mihaela Bilic spune adevărul despre ouă. Aceasta a vorbit, prin intermediul unei postări pe o rețea de socializare, despre beneficiile ouălor, dar și despre importanța hranei pe care găinile o consumă.

Medicul a precizat că oule sunt la fel de bune, din punct de vedere nutrițional, ca somonul. Ele conțin acid cervonic ( sau DHA, așa cum l-au numit oamenii de știință), un element ce face parte din familia Omega 3. Este cel mai elaborat dintre toți acizii grași, iar numele lui are legătură cu creierul, la compoziția căruia participă din belșug.

„Nu mai e nevoie să golim oceanele de somon, ne ajunge și un ou.  Toată lumea a auzit despre acizii grași esențiali Omega 3. Și chiar dacă nu știm exact ce sunt, important este că fac bine la sănătate…ba mai mult, au făcut subiectul a 3 premii Nobel

Deși face parte din familia Omega 3, de acidul cervonic cu siguranță n-a auzit nimeni. Este cel mai elaborat dintre toți acizii grași, iar numele lui are legătură cu creierul, la compoziția căruia participă din belșug. Oamenii de știință l-au botezat DHA, după terminologia greco-engleză: docosa hexanoic acid.”, a scris Mihaela Bilic.

Mihaela Bilic spune adevărul despre ouă: „DHA există în natură doar în produsele de origine animală”

Despre DHA, Mihaela Bilic a spus că are o configurație complicată și funcții speciale în organism. Există în natură doar în produsele de origine animală și cu precădere în 2 tipuri de produse: ouă și peștii carnivori din mările reci (tip somon). Spre deosebire de găină, care este capabilă să producă în mod direct acid cervonic, somonul concentrează sub piele DHA-ul provenit de la peștii mai mici pe care îi îngurgitează.

„Acidul cervonic are o configurație complicată și funcții speciale în organism, cu atât mai mult cu cât oamenii nu-l pot “fabrica” și trebuie adus din alimentație. DHA există în natură doar în produsele de origine animală și cu precădere în 2 tipuri de produse: ouă și peștii carnivori din mările reci (tip somon). Spre deosebire de găină, care este capabilă să producă în mod direct acid cervonic, somonul se mulțumește să se poziționeze la capătul lanțului trofic și concentrează sub piele DHA-ul provenit de la peștii mai mici pe care îi îngurgitează- somonul mănâncă pești, care pești au mâncat moluște și creveți, iar ele la rândul lor au consumat alge bogate în Omega 3

Oamenii de știință recomandă un consum zilnic de DHA de minimum 120 mg pentru un adult și 250 mg/zi pentru gravide, atât de important este acidul cervonic pentru dezvoltarea fătului.”, a scris Mihaela Bilic.

Cât DHA conțin ouăle?

Mihaela Bilic a afirmat că un ou poate conține între 10 și 100 mg de DHA. Astfel, ea a precizat cât de importantă este alimentația găinilor, pentru a crește chiar și până la zece ori cantitatea de DHA.

„Un OU poate conține în medie între 10 și 100 mg de DHA-variație mare în funcție de tipul de mâncare. Găina este capabilă să fabrice DHA plecând de la grăsimile Omega 3 prezente în produsele vegetale pe care le consumă: iarbă și/sau semințe de in, rapiță, soia. Alimentația păsărilor se reflectă în mod direct asupra calității nutriționale a oului: este suficient să introducem 5% semințe de in în meniul găinilor, ca să creștem de 10 ori cantitatea de DHA- de la 10 la 100 mg/ou”, a precizat medicul.

Mihaela Bilic: „Nu există diferențe nutriționale între oul provenit de la o găină crescută în aer liber sau în baterie”

Medicul a mai adăugat că trebuie să știm că nu există diferențe nutriționale între oul provenit de la o găină crescută în aer liber sau în baterie, fiindcă pentru noi, consumatorii, ar trebui să conteze enorm cu ce a fost hrănită găina respectivă.

Dacă până acum eram preocupați de modul în care au fost crescute găinile, trebuie să știm că nu există diferențe nutriționale între oul provenit de la o găină crescută în aer liber sau în baterie- calitatea vieții animalului este cea care contează în acest context. Însă pentru noi, consumatorii, ar trebui să conteze enorm cu ce a fost hrănită găina respectivă

Oul bogat în Omega 3 se dovedește a fi o variantă ieftină și eficientă prin care putem acoperi 2/3 din nevoile zilnice în DHA ale populației. Și asta fără să golim oceanele de pește și să creem probleme ecologice legate de crescătoriile intensive de somon. Poate nu toată lumea își permite să consume frecvent somon, însă buget pentru 2-3 ouă/săptămână sigur găsim- mai ales că în ou avem și proteine de cea mai înaltă calitate. Nu ne mai rămâne decât să convingem producătorii să hrănească găinile adecvat… pentru că degeaba o găină este crescută în aer liber, dacă trăiește pe beton și nu are de unde ciuguli iarbă cu Omega 3”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.

Câte ouă este sănătos să consumi ?

Există totusi o limită recomandată pentru numărul de ouă pe care ar trebui să le mănânci si ar trebui sa consumi unul maxim doua oua pe zi daca esti o persoana sanatoasa si mai ales, tanara si provii dintr-o familie in care nu sunt cazuri de dislipidemii, boli cardiovasculare, diabet.

Trebuie să ai grijă să reduci cantitatea de ouă dacă un medic de familie sau un dietetician ți-a făcut această recomandare, în funcție de starea ta de sănătate. În plus, unele studii au arătat că printre participanții care au devenit diabetici în timpul observației, consumul unui ou pe zi și-a dublat riscul, comparativ cu mai puțin de un ou pe săptămână.

Cel mai bine este să le gătești fără a adăuga sare sau grăsimi. De exemplu:

•    ouăle ierte sau poșate, fără adaos de sare
•    Omletă bătută fără unt și cu lapte cu conținut scăzut de grăsimi
•    Ouăle ochiuri într-o tigaie de teflon, fără adaos de ulei sau unt
•    Prăjirea ouălor poate crește conținutul de grăsimi cu aproximativ 50%

Ouăle cu coajă se păstrează la temperatura camerei sau, de preferință, la frigider înainte de a fi folosite de către consumatori si sunt considerate „proaspete” până la 28 de zile după depunere.Condițiile de depozitare a ouălor pot induce modificări interne profunde, inclusiv modificări fizico-chimice care pot crește unele proprietăți tehnologice care sunt utile pentru industria alimentară și alterarea proprietăților antibacteriene ale albușului de ou. Date recente au demonstrat că activitatea antioxidantă a gălbenușului de ou a fost la nivel global neschimbată pe parcursul a șase săptămâni de depozitare cu amănuntul. Toate aceste modificări ale criteriilor de prospețime sunt accelerate la temperatura camerei în comparație cu condițiile frigorifice.