În ziua aniversării dramei, şeful statului Petro Poroşenko şi Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care gestionează un fond destinat securizării sitului, urmează să efectueze o vizită la locul dramei pentru a aduce un omagiu victimelor.
Citeşte şi Cernobîl a devenit o adevărată rezervaţie de lupi şi mistreţi
26 aprilie 1986, ora 1.23. La centrala nucleară din Cernobîl, nordul Ucrainei, o explozie puternică zguduie reactorul 4, la care se efectuau teste de securitate. Acoperişul reactorului, greu de o mie de tone, e aruncat în aer, învelişul de grafit ia foc, iar 190 de tone de substanţe radioactive ajung la peste 1.000 de metri în atmosferă şi sunt purtate de curenţii de aer pe distanţe imense.
În timp ce Moscova ţinea secret incidentul de la Cernobîl şi refuza ajutorul internaţional, norul radioactiv se extindea cu repeziciune. Cea mai afectată ţară: Belarus. Acolo au ajuns peste 60% dintre precipitaţiile radioactive. Conform unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive.
Citeşte şi INCENDIU la Cernobîl. Cum este afectată România. Anunţ OFICIAL de la Ministerul Mediului
Ucrainenii au început evacuările în localităţile de lângă Cernobîl abia după o zi şi jumătate. După cinci zile, s-a făcut o evacuare pe o rază de 30 de kilometri şi astfel a fost declarată zona de excludere, valabilă şi astăzi.
La Bucureşti, preocupat de pregătirile de 1 Mai, Ceauşescu a luat decizii târziu şi a dat puţine informaţii populaţiei. În Moldova, unde ajunsese norul toxic, se înregistrau valori de radiaţii de 10.000 de ori mai mari decât normalul. Nu există un bilanţ oficial al victimelor făcute de accidentul de la Cernobîl în România, însă specialiştii spun că numărul cazurilor de cancer şi leucemie au explodat după aprilie 1986.
Citeşte şi Accidentul nuclear de la Cernobîl va produce efecte radioactive încă 3.000 de ani GALERIE FOTO