Se lucrează la slănină artificială. „Somonul românesc” se va produce în laborator

Deși pare contraintuitiv, carnea crescută în laborator vine cu „dezavantajul” de a fi lipsită de părțile mai puțin dorite, cum ar fi grăsimea. Astfel, pentru ca industria cărnii de sinteză să poată funcționa complet independent de fermele tradiționale, este nevoie de slănină artificială, „cultivată” după același principiu.

Vestea bună pentru producătorii de carne ar fi aceea că, probabil, vor putea crește slănină artificială la costuri chiar mai reduse decât în cazul cărnii, celulele adipoase fiind capabile să-și mărească volumul cu mult mai mult decât carnea obișnuită. Altfel spus, procesul tehnologic se poate concentra mai mult pe furnizarea de nutrienți în abundență și mai puțin pe multiplicarea propriuzisă a celulelor de cultură.

Slănină cu ceapă şi brânză. Ce se întâmplă în corpul tău dacă după această combinaţie adaugi şi o pălincuţă
Vesta proastă, pentru consumatori, este că va fi aproape imposibil să diferențiezi grăsimea obținută în condiții de laborator, de alternativa furnizată de fermele tradiționale. Motivul este cât se poate de simplu: grăsimea animală este și acum rareori folosită ca atare, slănina fiind tocată/topită și amestecată în compoziția de carne.

Însă potrivit autorului unui articol apărut în publicația The Atlantic, producția poate fi și mai mult „optimizată” prin includerea grăsimilor pe bază de plante, profitând de faptul că preparatele tip șuncă nu au o textură clar definită, în ce privește partea cu grăsime. Astfel, am putea ajunge să consumăm preparate cu grăsime de tip hibrid, poziționate la granița între produsele de tip „carne vegetală”, complet obținute din plante, și cele „de laborator”, obținute din carne neprovenită de la animale vii. De aici, posibilitățile sunt aproape nelimitate. Spre exemplu, folosind ingredientele potrivite, o imprimantă 3D ar putea „fabrica” friptura perfectă, conținând proporția ideală de carne și grăsime, fără ligamente greu de mestecat.

Alte articole

Mihaela Bilic, despre remediul natural pentru stres și imunitate. „Duce la scăderea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace”

Câtă carne trebuie să mâncăm, de fapt, într-o săptămână. Mihaela Bilic: „Trebuie un echilibru alimentar”

Adevărul despre SLĂNINĂ. Greşeala pe care o fac toţi românii în legătură cu delicatesa numită „somonul cu picioare”

Motivul pentru care consumul de slănină este recomandat de către nutriționiști. Se spune despre slănină că este un aliment care are foarte mult colesterol, ceea ce i-a făcut pe români să o ocolească. Însă, medicii nutriționiști spun că slănina conține, de fapt, colesterol bun care este benefic organismului. Aceștia mai spun că slănina mâncată în cantități mici este la fel de sănătoasă precum uleiul de măsline și somonul.

Specialiștii au mai scos la iveală, în urma unor studii, că slănina conține acid arahidonic, care favorizează scăderea colesterolului și nu creșterea lui, îmbunătăţeşte funcţiile de protecţie ale organismului şi este necesar pentru producerea compuşilor chimici responsabili pentru răspunsurile imune şi reacţiile inflamatorii.

Proprietățile slăninii, asemănătoare cu cele ale somonului
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a vorbit despre cât de benefică este slănina, subliniind că ”procentul de grăsimi mono- şi poli-nesaturate depăşeste cu mult pe cel al grăsimilor saturate.

Mai aproape de uleiul de măsline şi de somon, slanina de porc e o sursă de grăsime sănătoasă”.

Beneficiile pe care le are slănina asupra organismului
Nutriționiștii spun că slănina consumată în cantități mici este de folos pentru inimă și pentru vasele de sânge, în timp ce sprijină și tonusul vascular. De asemenea, aceasta este recomandată fumătorilor deoarece conține seleniu – întărește sistemul imunitar și previne oxidarea în organism.

În zonele în care se bea foarte multă țuică, oamenii au neapărat ca aperitiv și slănină deoarece aceasta are rol de pansament gastric și previn absorbția rapidă a alcoolului din stomac.

De asemenea, bătrânii foloseau slănina ca remediu al durerilor de articulații – se freacă articulațiile cu untură topită sau cu slănină veche, la care se adaugă și miere de albine.

Slănina este benefică și pentru durerile de dinți – se aplică o felie mică de slănină, nesărată, pe dintele dureros între gingie și obraz timp de 15-20 de minute.

Nu în ultimul rând, slănina are efecte benefice și în cazul durerilor articulare, după traumatisme – locul cu pricina este frecat cu grăsime de porc amestecată cu sare și apoi se bandajează zona.

Cât de benefică este slănina pentru organism. Recomandarea Mihaelei Bilic

„Somonul cu picioare e… porcul de Mangalița. Iată o analiză concretă a conținutului de acizi grași din slănina acestui animal. Puteți vedea cu surprindere că procentul de grasimi mono- și poli-nesaturate depășește cu mult pe cel al grăsimilor saturate. Mai aproape de uleiul de măsline și de somon, slănina de porc e o sursă de grăsime sănătoasă. Și de sezon”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.

Cum să prepari corect slănina de casă. Află pașii pentru a pregăti cel mai gustos produs

Această bucată se conservă cu ajutorul sării grunjoase și, cu ajutorul câtorva condimente, se va transformă într-un produs delicios.

Folosind o afumatoare, bucățile de slănină vor primi un gust și mai bun și o culoare ușor aurie. Din aceeași bucată de slănină se poate face și untură. Practic, slana se pune în tuci și se topește încet pe aragaz sau foc de lemne și va deveni în scurt timp untură (se poate păstra în recipiente curate pentru multă perioada de timp).

Într- o astfel de untură se pot păstra inclusiv carnea și cârnații de porc preparăți în casă. În acest fel, bucățele vor fi păstrate pentru câteva luni de zile.

Atenție! Este important de știut că este incorect să numim slănină altfel decât așa cum am menționat deja. Îi mai poți spune slană sau clisă. Niciodată nu i se spune șuncă, pentru că această este cu totul un alt preparat. Așa cum explică și DEX, șuncă este pulpă de porc preparată special (la sare și la fum) pentru a se putea conservă multă vreme; jambon.

Slănina și-a câștigat locul în bucătărie pe parcursul anilor și, bineînțeles datorită gustului inconfundabil. În țară noastră se pregătește de sute de ani, iar rețetele variază în funcție de zona unde este preparată. Gustul poate avea influențe maghiare, săseșți sau de la șvabi.

Dacă vrei să prepari slănina de casă, atunci trebuie să știi, mai întâi de toate, care este cea mai bună porțiune din care poți face așa ceva. Este dovedit că cea mai bună porțiune este cea de pe burtă porcului. Este cu mult mai fragedă că cea de pe spate.

Slănina de pe spate este indicat să o foloseșți pentru prepararea cârnaților, a tobei, lebarului sau/și a caltabosilor,  jumarilor și a unturii. Slana de pe spate se poate sară și afumă și ea, dar este indicat să fie consumată prăjită. Nu va fi la fel de fragedă că cea de pe burtă. Unii gospodari o transformă și pe această în clisă, așa că tu vei decide dacă o prepari sau nu în acest fel.

Secrete sunt și în ceea ce privesc condimetele folosite. Dacă vrei un produs de cea mai bună calitate, atunci trebuie să utilizezi și condimente potrivite.

Dacă vrei slănină condimentată cu boia, ferește-te să cumperi plicuri din marile magazine. Alege varianta naturală, adică cea cumpărată de la țărani sau prepară chiar tu boia, la ține acasă. Tot ce ai de făcut este să cumperi un șir de ardei iuți uscați, îi dai la cuptor până se elimina toată umezeală și apoi îi treci prin mașînă de măcinat cafea. Vei avea în cel mai scurt timp cea mai bună boia pe care ai gustat-o vreodată.

Și când vine vorba de sarea grunjoasă pe care o vei folosi trebuie să acorzi atenție. Trebuie verificată să fie curată, din sursă sigură. Dacă ai îndoieli, atunci este mai bine să foloseșți sare de mare.

Prima etapă a preparării în casă este porționarea bucăților de slănină. Cum am stabilit, se va folosi cea de pe burtă. După ce a fost tăiată de pe porc, se lasă să se răcească până a două zi, atârnată undeva în gospodărie, într-un loc curat, rece, pentru a se întări.

A două zi se trece la porționarea ei. Fiecare o va porționă în funcție de preferință dar, dacă nu ai mai făcut așa ceva niciodată, sfatul nostru este să o tăi în bucăți lungi de 25-30 de centimetri și lată de o palmă. Dar acest pas nu este important.

Următoarea etapă este prepararea saramurei. Este cel mai important pas pentru că de el va depinde dacă slănina va fi sau nu fragedă. Ai de ales dintre două variante: în sare sau în saramură.

Saramura este o metodă extrem de simplă. Bucățile de slănină sunt presărate cu sare din abundență pe toate părțile și apoi se așează într-un vas spațios, curat, suficient de mare cât să încapă întreagă cantitate preparată. Trebuie să foloseșți doar sare grunjoasă de calitate sau sare de mare.

Important de știut este faptul că slănina își va lua sare exact cât este nevoie, deci nu te teme că ai presărat o cantitate prea mare. Acest lucru nu va conta.

Poți adaugă și alte condimente, dacă îți sunt pe plac (cimbru, ardei iute, boia).

Tot ce ai de făcut apoi este să o acoperi cu o greutate și să o lași la rece, într-un loc întunecat, timp de două zile. Bucățile de șuncă se întorc, după cel două zile, și se mai adaugă sare dacă se observă că nu este suficientă.

O să vezi că o parte din sare s-a topit și a ajuns pe fundul vasului. Este bine să o arunci (nu este un pas obligatoriu) și să refaci stratul de sare de pe slănină. Va rămâne în acest fel pentru cel o luna de zile, timp în care se va fragezi bine.

Dacă vrei șuncă afumată, după această perioada de timp cât a stat în sare, se scutură de condimente și se lasă trei zile atârnată la vânt, după care se bagă la afumat.

Se poate consumă și neafumată. După ce este scoasă de la sare, se atârnată în loc răcoros și uscat, până când ajunge să fie suficient de fragedă. Apoi se poate bagă în congelator.

A două metodă de pregătire a slaninei este în saramură. Se prepară un lichid alcătuit din apă rece și sare grunjoasă din abundență. După topirea sării, că să îți dai seama că este potrivită pentru șuncă, testează-o cu ajutorul unui ou. Dacă stă la suprafață, atunci este perfectă. Șuncă trebuie scufundată în lichid, după care se pune o greutate. Saramură trebuie să acopere cu totul slănină.

Se lasă la rece pentru următoarele 3-4 săptămâni, dar ai grijă să o schimbi zilnic (saramură) până când rămâne curată, albă. La început va fi ușor roșie. Când va rămâne curată, poți adaugă și alte condimente, cum ar fi cimbru, usturoi zdrobit,boabe de piper, coriandru.

Dacă vrei să conservi slănina în saramură, tot ce ai de făcut este să tăi clisă în bucăți  mici și să le introduci în borcane de 800 de gr. Peste ele se toarnă saramură, se pun capacele borcanelor și se păstrează în loc răcoros.

O altă varianta de conservare este că bucăți mici de slănină să fie vidate și date la frigider sau să fie păstrate în saramură, în vasul în care a stat.

Dacă nu-ți sunt pe plac variantele, le poți scoate și le poți atârna la vânt pentru 3 zile, să se usuce.

Dacă alegi să o afumi, trebuie să știi  că trebuie să faci asta numai la fum rece, mocnit. Vei folosi  rumeguș le lemn de esență tare sau pom fructifer, scrie cumsa.ro