Se majorează veniturile cu 140%. Anunţul creşterilor a fost făcut de Tudorel Toader

UPDATE: Decanul Baroului Iaşi, Marius Striblea, a anunţat că, în urma negocierilor purtate miercuri la Ministerul Justiţiei, onorariile avocaţilor din oficiu vor fi mărite cu 141 la sută.

Avocatul Marius Striblea a scris pe Facebook că, miercuri, repezentanţii mai multor barouri din ţară au purtat negocieri la Ministerul Justiţiei şi că s-a obţinut majorarea onorariilor din oficiu pentru avocaţi cu 141 la sută.

El a precizat că, joi dimineaţă, va fi semnat un protocol între Uniunea Naţională a Barourilor din România, Ministerul Justiţiei şI Ministerul Public.

„Negocierile de la Ministerul Justiţiei s-au terminat. S-a stabilit forma finală a noului protocol. În esenţă, modificările sunt următoarele: protocolul va fi tripartit (UNBR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public); onorariile vor fi majorate cu 141,02%; formularea art. 10 a fost modificată. Se precizează expres că onorariile din protocol nu pot fi reduse; mărirea numărului de prestaţii ce sunt vizate de protocol; de asemenea, se precizează expres că delegaţia apărătorului desemnat din oficiu încetează potrivit art. 91 alin. 4 din Codul de procedură penală”, a precizat decanul Baroului Iaşi, Marius Striblea.

Alte articole

UPDATE Călin Georgescu, la ieşirea din ÎCCJ: „Ce se întâmplă azi este o luptă împotriva lui Dumnezeu şi a poporului român. Drepturile omului sunt garantate, nu pot fi judecate”

Tudorel Toader desfiinţează protestul lui Călin Georgescu de la Înalta Curte: „Demeres electoral, nu se intimidează aşa judecătorii”

Judecatorii nu vor mai avea posibilitatea sa cenzureze cuantumul sumelor incasate de avocati cand sunt solicitati de stat sa apere in diverse cauze. 

„Serviciile pe care le presteaza din oficiu, platiti fiind din bugetul statului trebuie sa respecte proportia, sa respecte masura in care a crescut salariul minim pe economie si am facut un calcul fiind o crestere de 141,02%”, a declarat Tudorel Toader pentru România TV.

În prezent, potrivit Protocolului încheiat între UNBR și Ministerul Justiției, înregistrat sub nr. 48025/2015 și, respectiv, 21-DCAJ-2015, valorile onorariilor sunt derizorii, fiind reglementate între un minim de 195 lei / activitate judiciară și un maxim de 650 lei / activitate judiciară, pentru activități specifice procesului civil, între un minim de 130 lei / activitate judiciară și un maxim de 195 lei / activitate judiciară, pentru activități de asistență extrajudiciară specifice ajutorului public judiciar, între un minim de 260 lei / activitate judiciară și un maxim de 520 lei / activitate judiciară (neluând în considerare situațiile cu mai mulți inculpați), pentru activități specifice procesului penal, între un minim de 400 lei / activitate judiciară și un maxim de 700 lei / activitate judiciară, pentru activități specifice accesului internațional la justiție în materie civilă, între un minim de 130 lei / activitate judiciară și un maxim de 420 lei / activitate judiciară, pentru activități specifice cooperării judiciare internaționale în materie penală. Sumele respective sunt brute, avocatul având o serie de obligații fiscale, precum și față de sistemul propriu de asigurări sociale. Procentul de impozit este de 10% din venitul net sau norma de venit corectată. 

Procentul CASS este de 10% din baza de calcul de 6 sau de 12 salarii minime brute, după caz. Procentul datorat sistemului propriu de asigurări sociale este de 11% din veniturile brute realizate”. Ei spun că un avocat poate încasa pentru activitatea judiciară prestată într-un dosar suma minimă de 140,57 lei / net sau suma maximă de 468,58 lei / net. La fel, în celelalte cazuri. De la 1 ianuarie 2019, salariul minim pe economie este de 2.080 de lei brut. De asemenea, persoanele cu studii superioare care au cel puțin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare vor avea salariu minim brut 2.350 lei lunar. La salariul minim brut de 2080 lei/lună, salariul net (în mână) primit de angajat va fi de 1.263 lei. 

Cu alte cuvinte, pentru un dosar, un avocat poate încasa un venit net de 8,98 de ori mai mic decât venitul net lunar al unei persoane fără pregătire universitară, mai spun avocații.

Potrivit acestora, reprezentanții barourilor au tras mai multe semnale de alarmă, însă magistrații au ales să îi ignore, „lovind în profesia de avocat, lovind în avocați, îndeosebi în cei tineri, stabilind de multe ori onorariile după bunul plac, determinând degradarea calitativă a prestațiilor specifice în materia asistenței judiciare”. 

Ei susțin că foarte multe instanțe din țară cenzurează onorariile reglementate de protocol în stabilirea onorariului avocațial și că, de exmplu, există situații în țară în care după ce un anumit dosar a fost soluționat dupa 3 ani, judecătorul cauzei reduce la jumătate onorariul cuvenit avocatului. Mai mult, la unele instanțe din țară se constată și o altă practică, respectiv menținerea împuternicirii avocațiale a avocatului din oficiu, deși în dosar se prezintă avocat ales, urmată de acordarea unui onorariu diminuat, mai susțin avocații. 

Ministrul Justiției: Se apropie alegerile la avocați, unii au intrat în campanie; solicitările, absolut nemotivate 

Duminică, ministrul Justiției, Tudorel Toader, le-a transmis avocaților că au primit banii care au fost alocați de către instanțele judecătorești: „Simple precizări! înțelegând faptul că se apropie alegerile la avocați, înțelegând și faptul că unii au intrat în campanie, postez din nou mesajul din 23 noiembrie 2018, cu precizarea faptului că avocații nu și-au precizat/reconsiderat poziția!”. 

Ministrul Justiției a atașat postării memoriul Uniunii Naționale a Barourilor din România, precum și răspunsul ministerului Justiției la acesta. În răspunsul publicat de Toader, se arată că Ministerul Justiției a solicitat Ministerului Finanțelor Publice un necesar estimat de credite bugetare în sumă de 48.400.000 de lei (10.298.000 euro) pentru achitarea onorariilor privind asistența juridică acordată din oficiu, acordarea ajutorului public judiciar, în baza fundamentărilor transmise de către instanțele judecătorești. 

„Prin Legea bugetului de stat nr 2/2018 în bugetul pe anul 2018, au fost aprobate credite bugetare în sumă de 37.943.000 de lei (8.073.000 euro), pentru achitarea onorariilor privind asistența judiciară acordată din oficiu, acordarea public judiciar. În primele trei trimestre ale anului 2018 (ianuarie-septembrie), au fost efectuate deschideri de credite pentru plată onorarii avocați în sunmă de 37.728.000 lei (8.027.000 euro), rezultând un buget rămas de utilizat în sunmă de 215.000 lei (46.000 de euro). Astfel, în luna octombrie, din necesarul de credite solicitat de instanțele judecătorești pentru achitarea onorariilor aferente lunii septembrie 2018, în sumă de 3.459.000 de lei (736.000 de euro), a fost efectuată o deschidere parțială în sunmă de 215.00 de lei, înregistrându-se sume neonorate avocaților din oficiu în sumă de 3.244.000 de lei (690.000 de euro)”, potrivit sursei citate. 

Prin urmare, ministrul Justiției precizează că a asigurat plata integrală a onorariilor avocaților, în funcție de necesarul de credite transmis de către instanțele judecătorești, raportat la bugetul aprobat pe anul 2018, până la epuizarea bugetului. În plus, precizează ministrul Justiției, la rectificarea bugetară, Ministerul Finanțelor a suplimentat creditele bugetare cu suma de 30.637.000 de lei cu titlu cheltuieli de personal, doar pentru plata salariilor și altor drepturi de personal, nealocându-se însă fonduri pentru plata onorariilor avocaților. Instituția condusă de Tudorel Toader a mai cerut, și la cea de-a doua rectificare bugetară, bani de la Finanțe pentru plata onorariilor.

Luni dimineață, Toader a postat pe Facebook un nou mesaj, în care spune că mesajul său anterior nu este un atac la avocați, categorie profesională din care face parte și că solicitările acestora sunt absolut nemotivate. „În scurt timp voi face publice solicitările absolut nemotivate ale avocaților. Ex – onorariu pentru depunere acțiune de divorț -se propune majorarea de la 100 lei la 600 lei. La întrebarea mea- este vorba doar de depunerea acțiunii sau și de susținerea acesteia în instanță ? Răspuns-” nu știu”/ cel mai probabil este faptul că autorul afirmației, reprezentant al avocaților, nu dorește să îi dau numele!”.