Guvernul e de părere, însă, că această propunere încalcă prevederile Constituției.
Nota de adoptare tacită a propunerii legislative potrivit căreia românii ar putea vota de la 16 ani la alegerile locale și europarlamentare a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului Alina Gorghiu, care a condus şedinţa.
Astăzi, în ședința Senatului a fost citită în plen nota de adoptare tacită a propunerii legislative potrivit căreia românii ar putea vota de la 16 ani la alegerile locale și europarlamentare.
Proiectul iniţiat de către parlamentari PNL, USR, AUR, dar şi neafiliaţi, urmează să fie dezbătut și de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Aceasta modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât ”au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”. Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât ”cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”, scrie aceeași sursă menționată anterior.
Doar Austria, urmată de Malta și Belgia permit tinerilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, doar Austria și Grecia dau voie tinerilor de 17 ani să voteze și la alegerile naționale. Alegerile de la diferite niveluri (local, regional și național) respectă reguli electorale diferite.
De-a lungul timpului, vârsta de vot a tot scăzut. UE dorește ca tinerii să fie implicați cât mai mult posibil în alegeri. În martie 2022, Parlamentul European a ajuns la un compromis privind alegerile europene, care prevede reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate statele membre ale UE, cu excepția cazului în care acestea decid altfel.