Executivul comunitar, în schimb, și-a revizuit în jos estimările privind evoluția economiei românești în 2023, de la 3,6% până la 2,9%, în contextul în care se aşteaptă la o încetinire a ritmului de creştere atât la nivel mondial cât şi la nivelul UE.
Războiul rușilor din Ucraina, pe de altă parte, continuă să afecteze grav economia UE și urmează o creștere mai redusă și o inflaţie mai ridicată în comparaţie cu previziunile din primăvară, a mai spus Comisia Europeană.
Potrivit previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, publicate joi de Executivul comunitar, economia UE va creşte cu 2,7% în 2022 şi cu 1,5% în 2023. În zona euro se anticipează o creştere de 2,6% în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4%, în 2023. Se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, şi anume 7,6% în zona euro şi 8,3% în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4% şi, respectiv, 4,6%.
Comisia Europeană prognoza, în luna mai a acestui an, o creștere a PIB real de 2,7% în 2022, urmată de un avans de 2,3% în 2023, atât pentru UE, cât și pentru zona euro.
„Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia continuă să trimită unde de şoc în întreaga economie mondială. Acţiunile Moscovei perturbă aprovizionarea cu energie şi cu cereale, determinând creşterea preţurilor şi slăbirea încrederii. În Europa, se preconizează că dinamica generată de redeschiderea economiilor noastre va susţine creşterea anuală în 2022, dar pentru 2023 ne-am revizuit considerabil previziunile în sens descrescător. În prezent, se preconizează că inflaţia, deja extrem de ridicată, va atinge un nivel record în cursul acestui an, după care va scădea treptat în 2023. Întrucât evoluţia războiului şi fiabilitatea aprovizionării cu gaze rămân necunoscute, previziunile sunt umbrite de un grad ridicat de incertitudine şi de riscuri de evoluţie negativă”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Economia Uniunii Europene se va extinde, însă ritmul va fi mult mai lent decât cel preconizat în primăvara aceasta.