Se pregăteşte o nouă materie în şcoli. Elevii vor învăţa diferenţa dintre „puşculiţă” şi „fondul clasei”

O nouă materie ar putea să se găsească în programul elevilor în viitorul apropiat. Pe lângă clasicele materii, specialiştii cred că este nevoie, fie şi ca opţional, de un curs de pregătire financiară.

Este nevoie de educaţie financiară şi aceasta trebuie să devină obligatorie, a declarat, marţi, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, precizând că aceasta ar trebui condusă către zona consumatorului mediu informat.

„Da, este nevoie de educaţie financiară şi aceasta trebuie să devină obligatorie. Am avut o discuţie la nivelul săptămânii trecute invitat fiind la Guvernul României pentru a discuta cu un reprezentant al sistemului bancar. Da, este nevoie de educaţie financiară obligatorie şi trebuie să luăm în calcul că cei mici se familiarizează cu tot ceea ce înseamnă financiar de la momentul la care aleg să-şi cumpere sau nu ceva, de la momentul la care aleg să facă sau nu economii în puşculiţa proprie. Vă spune tatăl unui băieţel de 9 ani. Ştiu mult mai multe despre bani decât ne imaginăm noi. Şi da, au nevoie să înţeleagă de ce trebuie, nu cum să procedeze după ce au luat un credit, să răspundă întrebărilor mult mai simple: îmi trebuie sau nu un credit? La ce voi folosi sau nu banii pentru a mă împovăra cu o situaţie care iată este nevoită să răspundă unor exigenţe de schimb valutar, de dobânzi variabile şi toate lucrurile interesante pe care le-aţi spus aici. Abia după aceea să ne dăm seama cui ne adresăm. Şi spun acest cui pentru că un consumator mediu informat nu are bagajul de cunoştinţe pe care probabil unii dintre noi, cu un alt bagaj de cunoştinţe decât al celui mediu informat, îl estimăm şi-l evaluăm. De ce spun acest lucru? Pentru că atunci trebuie să conducem educaţia financiară către zona acestui tip de consumator mediu informat”, a declarat Horia Constantinescu, la conferinţa cu tema „Educaţia financiară şi sistemul bancar”, organizată de Banca Naţională a României şi Bancherul.ro.

Lucian Heiuș, despre controalele fiscale în 2023. Cine sunt contribuabilii vizați de ANAF
Preşedintele ANPC susţine că instituţiile financiare ar trebui să centralizeze informaţiile despre consumatorii lor din ultimii 10 ani, respectiv nivelul lor de pregătire şcolară, iar în funcţie de acest aspect să se realizeze o estimare a numărului de clienţi care au înţeles informaţiile transmise şi coborît dialogul la nivelul lor de înţelegere.

Alte articole

EXCLUSIV | Cât de multă grijă au românii de banii lor. De la „aruncatul banilor pe geam” și „strânsul lor la ciorap” la consultanță financiară. Cum stă România la capitolul acesta

El a afirmat că pentru multe dintre discuţiile făcute de oricare dintre vorbitorii de dinaintea sa, un consumator mediu informat are nevoie de translator.

„Consider esenţial la acest moment să stabilim profilul consumatorului mediu informat. Nu numai profilul consumatorului mediu informat de servicii bancare, ci profilul consumatorului mediu informat la nivelul societăţii din România şi profit de lansarea invitaţiei de a naşte astfel de proiecte, invitaţie a Băncii Naţionale. Haideţi să demarăm şi să vedem ce şi cum formulăm pentru a ne asigura că toate aceste informaţii ajung pe limba care trebuie în mintea celor care trebuie”, a mai spus Horia Constantinescu.

În opinia sa, ar trebui găsită o formulă de simplificare a mesajului.

Mugur Isărescu despre noua materie: Este mai greu să vorbeşti unor tineri despre istoria banilor, decât să faci un doctorat pe această temă

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, le-a vorbit marți elevilor din clasa a opta de la o şcoală din Bucureşti despre istoria banilor şi a băncilor, menţionând că este mai greu să vorbeşti despre istoria banilor unor tineri decât să-ţi faci chiar teza de doctorat pe această temă.

„Ne aflăm din nou împreună pentru a dezbate un subiect important în această perioadă complicată, educaţia în general şi educaţia financiară în special. La Banca Naţională nu ne limităm la dezbateri pe acest subiect. Suntem, de fapt, participanţi activi în procesul de educaţie financiară. În imaginile din spatele meu, pe televizoarele pe care le urmăriţi, vedeţi aspecte de astăzi din cele 18 agenţii şi sucursale din ţară ale Băncii Naţionale a României, în care au loc întâlniri cu elevi. O zi pe care am dedicat-o noi educaţiei financiare. Trebuie să vă spun că, la rândul meu, în această dimineaţă am susţinut o scurtă lecţie despre istoria banilor şi băncilor în faţa a 80 de elevi din clasa a opta şcoală din Bucureşti. Şi să ştiţi că e mai greu să vorbeşti despre istoria banilor unor tineri decât să-ţi faci chiar teza de doctorat pe această temă. La Banca Naţională facem educaţie financiară, cum de altfel ne obligă legea, de mai bine de 30 de ani, adică de când a început reforma bancară în România. În fiecare an, odată cu dezvoltarea sistemului financiar şi emanciparea societăţii româneşti, pe noul drum spre economie descentralizată de piaţă, am adus elemente noi şi am răspuns la provocări diferite”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa cu tema „Educaţia financiară şi sistemul bancar”, organizată de Banca Naţională a României.

Guvernul, lovit şi el de Robor! A luat cel mai mare împrumut de după criza financiară. Randamentul plătit este cel mai ridicat de după ianuarie 2010.
Guvernatorul a enumerat câţiva paşi realizaţi în acest proces, precum realizarea Institutului Bancar Român, dar şi organizarea de conferinţe de presă, colegii financiar-bancare, seminare şi conferinţe tematice.

Mugur Isărescu a spus că instituţia a încheiat protocoale de colaborare cu Academia Română, cu Ministerul Educaţiei, cu Academia de Studii Economice, cu numeroase universităţi din ţară. Nu în ultimul rând, a fost înfiinţată în cadrul instituţiei Direcţia muzeu şi educaţie financiară, tocmai pentru a da importanţa cuvenită a acestui efort şi proces. Reţeaua teritorială a BNR, formată din 13 agenţii şi 5 sucursale regionale dispune de spaţii amenajate pentru organizarea de acţiuni specifice.

El a menţionat că anul trecut 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat, fizic sau online, cu echipele de educaţie financiară din BNR. Peste 600 de unităţi de învăţământ au fost implicate în activităţile Băncii Naţionale de educaţie financiară, atât în mediul urban, cât şi în cele rurale. Proiectul internaţional Global Money Week a reunit într-un maraton de o săptămână 15.800 de elevi, din 194 de unităţi de învăţământ şi 650 de clase din ciclurile primar, gimnazial şi liceal.

„Societatea românească are nevoie de mai mult pentru a face faţă provocărilor economice-financiare moderne, atât din perspectiva consumatorilor de produse şi servicii financiare, cât şi a participantului activ, antreprenorial sau investiţional. Şi acest lucru începe să fie clar recunoscut la toate nivelurile. Anul acesta va rămâne de aceea unul de referinţă. Parlamentul României a adoptat legea 83 din 2022 pentru a institui ziua de 11 aprilie ca zi a Educaţiei Financiare. Publicată în Monitorul Oficial numărul 362 din 12 aprilie 2022 legea exprimă clar atât obiectivele, cât şi constrângerile pe care Parlamentul României le-a identificat”, a spus Isărescu.

El a precizat că în motivaţia legii se spune că incluziunea financiară are un rol foarte important în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, iar pentru aceasta este nevoie atât de programe de educaţie financiară, cât şi de programe de facilitare a accesului la produse şi servicii financiare. Deşi România a înregistrat progrese în ultimii ani în domeniul serviciilor financiare, ţara noastră este în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară şi accesul la unele categorii de servicii şi produse financiare, situaţie accentuată de un decalaj major între mediul urban şi rural în acest domeniu.

Guvernatorul BNR a afirmat că prezenţa preşedintelui României la conferinţa de educaţie financiară desfăşurată la Academia de Studii Economice la începutul lunii iunie din acest an a dat un nou impuls în acest proces şi efort.