Aplicaţia Revolut a depăşit pragul de 2 milioane de clienţi în România, în patru ani de la lansarea pe piaţa locală, în mai 2018, perioadă în care românii au realizat aproximativ 520 de milioane de tranzacţii.
România este a doua cea mai mare piaţă de retail din lume pentru Revolut, după Marea Britanie, cu o rată de penetrare de 26% în rândul populaţiei active, la nivel naţional. Bucureşti este primul oraş Revolut din UE, iar 1 dintre 3 bucureşteni din categoria populaţiei active este client Revolut.
Prin Revolut poți efectua transferuri rapide, poți economisi, poți investi în acțiuni, aur sau criptomonede și chiar poți rezerva bilete de avion sau vacanțe.
Recent, șeful Fiscului avertiza că orice sumă de bani care se mișcă deja printr-un cont lasă urme și este o poveste faptul că dacă ai încasat bani printr-o platformă (de genul Revolut) nu poate afla ANAF.
Întrebat dacă ANAF știe dacă o persoană din România a încasat bani prin Revolut și alte aplicații similare, Lucian Heiuș a spus: „Bineînțeles că știe. Revolut deja este o bancă. Mai sunt acele platforme de plăți. Orice sumă de bani care se mișcă deja printr-un cont, lasă urme”.
Şeful ANAF consideră că este o poveste faptul că dacă ai încasat bani printr-o platformă mai puțin cunoscută nu poate afla ANAF.
„În momentul în care pui niște bani într-un cont și le-ai dat drumul și ajung în altul, dacă ajungi într-o investigație, se poate găsi orice”, a spus Heiuș, continuând: „mai greu, mai ușor, dar se poate”, a spus şeful ANAF într-un interviu pentru Hotnews.ro.
Nu doar ANAF a pus ochii pe banii păstrați de români în conturile Revolut, ci și alte bănci care încearcă să-și recupereze banii pierduți în urma unor credite neperformante, scrie fanatik.ro.
În România, conturile Revolut în lei sunt „depozitate” la Libra Internet Bank, ca urmare a unui parteneriat semnat de cele două instituții, în anul 2020.
La sfârșitul anului trecut, o companie de executări silite a chemat în instanță civilă Libra Bank, solicitând instituirea popririi pe conturile a doi clienți asupra cărora Banca Comercială Română avea decizii definitive de executare silită. În ambele cazuri, cererea executorului face referire la conturile Revolut ale debitorilor, însă doar Libra apare în dosar în calitate de terț poprit.
În prezent, cele două acțiuni sunt admise pe fond, însă Libra Bank a făcut apel, urmând ca procesele să intre pe rolul instanțelor superioare în a doua jumătate a acestui an, scrie sursa citată. Argumentul magistraților a fost că, atât timp cât clientul plătește și încasează bani prin contul existent la Libra Internet Bank, între cele două părți există un raport juridic, iar banca nu poate invoca lipsa calității procesuale. De asemenea, beneficiarul real al contului nu este Revolut ci clientul, în nume personal.
„În ceea ce privește raporturile juridice dintre debitoarea C. P. și terțul poprit Libra Internet Bank instanța reține că acestea sunt exprimate și dovedite sub forma existenței contului deschis la Libra Internet Bank asupra căruia Libra Internet Bank a precizat că funcționează ca un cont colector unic pentru creditări/alimentări/încasări în lei de către /din partea clienților EMI (Electronic Money Institution) – debitoarea C. P. fiind client EMI conform susținerilor Libra Internet Bank, în timp ce debitările/plățile din contul colector EMI vor fi ordonate exclusiv de către EMI clienților săi, acesta fiind și motivul pentru care Libra Internet Bank are calitate procesuală pasivă în acest litigiu.
Prin urmare, chiar Libra Internet Bank a confirmat prin întâmpinarea depusă că debitoarea P. C. are dreptul de a încasa, prin intermediul Libra Internet Bank din contul deschis de Revolut, sume de bani aflate in contul colector EMI”, se arată în motivarea judecătorilor.