Se reaprinde disputa România – Ucraina pentru canalul Bâstroe. România face plângere oficială la Comisia Europeană

România nu este acord ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina.

Ministerul de Externe precizează că nu a primit nicio informare de la vreo autoritate română că în momentul de față se fac lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe și reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Reacția vine după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea miercuri că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, instituția a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora.

Alte articole

Serghei Lavrov lansează un nou atac la adresa SUA şi Occidentului, de la tribuna ONU: „Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât celelalte”

Jens Stoltenberg dă undă verde atacurilor Ucrainei pe teritoriul Rusiei: ”Are dreptul de a ataca ținte militare legitime pe teritoriul țării agresoare”

MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.

”În funcție de răspunsurile autorităților române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație”, a transmis Ministerul de Externe joi, într-un comunicat.

E OFICIAL! Navele cu cereale din Ucraina pot să treacă prin canalul Bâstroe. România şi-a dat acordul: „Trebuie să sprijinim Ucraina!”

Ministerul de Externe precizează că CE a cerut autorităților române un punct de vedere cu privire la cererea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Instituția respinge însă ca neadevărate „informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului «canal de navigație Bâstroe»”.

Potrivit comunicatului, MAE a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că „autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului”.

Ucraina a refuzat să semneze acordul cu Rusia. Kievul va exporta totuşi cereale, prin trei porturi de la Marea Neagră

Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeași poziție de dezacord față de propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, va fi transmisă astăzi de către MAE, se mai arată în comunicat.

Construcţia acestui canal, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură de 10 kilometri dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului. În 2006, Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta unele specii de faună din Delta Dunării. Autorităţile de la Kiev susţin însă că pretenţiile de mediu ale României sunt motivate economic – ţara noastră ar pierde bani în urma apariţiei unui competitor pentru canalul Sulina. În pofida numeroaselor proteste emise de Bucuresti, Kievul a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.