Reforma sistemului de salarizare în sectorul public va modifica modul în care bugetarii sunt remunerați. Printre măsuri se numără limitarea sporurilor, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și revizuirea coeficienților de ierarhizare.
România s-a angajat la Bruxelles să facă o nouă lege a salarizării, o reformă prin care să se ofere salarii în funcție de performanță, să se creeze echitate și să se elimine discriminările la sporuri. Prin aceste măsuri, se dorește reducerea cheltuielilor pe salariile bugetarilor.
Citește și : Adio centrale de apartament! Anunțul făcut de șeful Gărzii de Mediu îi vizează pe toți românii
Fiindcă anul 2024 a însemnat o creștere susbanțială a deficitului, Guvernul caută acum să cheltuiască mai puțin pentru a avea o economie stabilă. Reforma va fi aplicată atunci când deficitul bugetar va scădea sub 5% din PIB, deci în timpul perioadei 2025-2031. Astfel, cheltuielile cu salariații de la stat vor scădea cu 1% din PIB, deci peste 3,5 miliarde de euro, în următorii 7 ani.
Măsura are ca scop limitarea unei plăți disproporționate a sporurilor și asigurarea că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Astfel, se previne inflația salarială și se ține cont și de sustenabilitatea salariilor publice, deci salariul de bază va influența mai mult salariul final decât sporurile.
De asemenea, reforma sistemului de salarizare în sistemul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal ce au fost avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada 2025-2031.
Citește și : Unde să-ți faci vacanța la schi în 2024? Cele mai ieftine stațiuni din România
Se vor reintroduce și grilele salariale pentru administrația locală, prin care angajații publici și contractuali vor fi remunerați similar cu cei din administrația centrală, reducând riscul inegalității salariale.
În plus, referitor la salariul minim, acesta va fi ajustat la inflație, ceea ce asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată, în ciuda creșterii costului vieții. De asemenea, dacă salaiul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității asigură că creșterile salariale sunt legate de performanța economică generală.