Băncile din Suedia – țară renumită ca fiind prima societate aproape fără numerar din lume – au încetat în bună măsură să ofere servicii de cash companiilor. Banca Națională suedeză– Riksbank – amenință băncile cu un proiect de reglementare pentru a asigura accesul firmelor la numerar.
Răspunzând unei anchete a Ministerului de Finanțe al Suediei privind preferința pentru numerar, Banca centrală a Suediei afirmă: „Este necesară o reglementare pentru a se asigura că operatorii, care sunt obligați din punct de vedere legal să accepte numerar, au acces la servicii funcționale pentru încasările zilnice”. În prezent, aceste servicii sunt oferite aproape exclusiv de compania Loomis AB în întregime pe baza unor contracte comerciale.
În opinia Riksbank, băncile trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru a asigura accesul pe termen lung la servicii și să ofere sprijin în cazul unei defecțiuni a sistemelor de plăți digitale. Există deja o cerință legală pentru unele bănci de a se asigura că companiile și autoritățile publice pot depune încasări în numerar „zilnic și într-o măsură adecvată”. Potrivit Riksbank, cerința trebuie înăsprită și clarificată, deoarece serviciile oferite de bănci sunt „inadecvate”.
Riksbank ar dori să vadă măsuri urgente luate de bănci pentru a asigura accesul la numerar, spunând că acest serviciu „s-a deteriorat semnificativ” pe măsură ce tot mai multe bănci și-au închis serviciile cu numerar.
„Măsurile pe care le propunem în comunicarea noastră scrisă sunt necesare pentru a permite persoanelor care au nevoie să utilizeze numerar să facă acest lucru”, spune Christina Wejshammar, șefa departamentului de plăți la Riksbank. „Multe afaceri continuă să accepte numerar, dar fără aceste servicii nu ar putea face acest lucru în practică. În plus, dacă există noi obligații de acceptare a numerarului pentru operatorii care vând bunuri esențiale, serviciile de încasări zilnice și de numerar vor trebui menținute în toată țara. În acest fel, băncile contribuie la un circuit al numerarului care să funcționeze în condiții normale chiar și în situații de criză.
Isărescu: Ajung în Suedia și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e! Au lăsat-o mai moale. Au milioane de pensionari care vor să plătească cu numerar»
Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a vorbit de exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar.
Ce limite impun bancomatele la retragerile de numerar. De ce nu se pot depăși aceste sume
„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu. „Astea sunt bau-bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote, a mai spus guvernatorul BNR.
Plata cu cardul devine obligatorie în România. Toți comercianții, societăți ori persoane fizice autorizate, au de acum obligația legală de a accepta plata cu cardul – prin mijloace electronice, mai exact. Actul normativ a intrat în vigoare acum două zile, pe 16 iunie.
Comercianții sunt obligați să accepte cel puțin o modalitate de plată fără numerar, adică o plată electronică. Aceasta nu înseamnă însă neapărat că vor fi obligați să-și cumpere aparate speciale de încasare prin bancă – POS-uri, atât timp cât plățile și încasările se pot face prin diferite metode, cu telefoanele mobile, nu neapărat cu cardul.
Legea 406/2023, ce este aplicabilă din 16 iunie 2024, obligă însă comerciantul să aibă un cont bancar unde clientul să plătească prin diferite mijloace, dacă optează pentru asta, arată avocatnet.ro. Legea amintește de „cel puțin un instrument de plată fără numerar”.
„Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…) au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar, așa cum acesta este definit de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, la art. 5 alin. (1) pct. 31”, scrie în noua lege. Mai precis, este vorba atât de societăți, cât și de persoanele fizice autorizate sau de întreprinderile individuale ori familiale.
Comercianţii, obligaţi să accepte plata cu cardul în lipsa banilor cash
Deși prevederea nu indică în mod expres comercianții, inițiatorii la asta se gândesc, arată sursa citată. „De asemenea, în scopul impulsionării utilizării mijloacelor moderne de plată, propunem ca pentru comercianții care operează pe teritoriul României să se instituie obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar”, scria în expunerea de motive a legii.
Legea 406/2023 mai prevedea inițial și o interdicție pentru angajatori de a plăti salariile în numerar, dar care a fost eliminată după proteste în spațiul public.
Guvernul norvegian a propus un set de măsuri pentru a proteja dreptul consumatorilor de a plăti cash, cu bancnote şi monede, într-o ţară care se află pe primele locuri în lume în tranziţia la plăţile digitale, transmite Bloomberg.
Obiectivul autorităţilor este acela de a asigura „securitatea pentru cei care sunt reticenţi la utilizarea de soluţii de plăţi digitale”, precum şi creşterea gradului de pregătire a societăţii pentru situaţii de urgenţă, a declarat ministrul norvegian al Justiţiei, Emilie Enger Mehl într-un comunicat de presă transmis vineri.
Propunerea, care a fost anunţată prima dată în luna septembrie 2022, le va permite consumatorilor să plătească în numerar la toate locaţiile de vânzări unde alte tipuri de plată pentru bunuri şi servicii sunt acceptate de comercianţi, se precizează în comunicat. Reguli speciale se vor aplica pentru transportul de pasageri.
Chiar dacă utilizarea numerarului în Norvegia a coborât la cel mai scăzut nivel de pe glob la debutul pandemiei, în ultima perioadă a rămas stabil, informa Banca Centrală a Norvegiei în luna mai a anului trecut. Potrivit sursei citate, doar 3% dintre norvegieni au utilizat numerarul la ultimele lor achiziţii într-un magazin tradiţional. Cu toate acestea, cererea de numerar a crescut în ultimul an, în condiţiile în care numărul de retrageri de la ATM-uri şi magazine a crescut, a precizat la acea dată Banca Centrală a Norvegiei.
Câţi bani cash putem folosi pe zi. Începând cu 16 iunie 2024, aceste schimbări, care vizează limita de tranzacționare zilnică și regulile de gestionare a numerarului, sunt cruciale pentru toți cei implicați în procesul de plată și încasare a sumelor în numerar.
Legea 406/2023, cunoscută popular sub numele de legea banilor cash, împreună cu Ordonanțele de Urgență 98/2023 și 115/2023, au pus bazele acestei transformări legislative. Unul dintre aspectele cheie ale acestei legi este introducerea unei limite zilnice de tranzacționare în numerar, stabilită la 10.000 de lei pentru orice tranzacție între persoane fizice și entități juridice.
Citeşte şi: Câți bani câștigă artiștii din România pentru un spectacol. Delia se află pe locul 3 în clasament
În plus față de această limită, modificările legislative vizează și regulile referitoare la gestionarea soldului de casierie și procedurile de avansuri de decontare. Astfel, conform noilor reglementări, la sfârșitul fiecărei zile, sumele de numerar nu vor putea depăși limita de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tip cash and carry, supermagazine și hipermagazine, care funcționează în conformitate cu noile reglementări, limita pentru sumele de numerar la finalul fiecărei zile nu va putea depăși 500.000 lei. Orice sumă care depășește acest plafon va trebui depusă în conturile bancare în decurs de două zile lucrătoare.
O altă schimbare notabilă este impunerea operatorilor economici de a accepta cel puțin un mijloc de plată electronică, consolidând astfel eforturile de digitalizare a sistemului financiar din România.
Deși inițial existau planuri pentru schimbări mai radicale, acestea au fost reduse, iar premierul Marcel Ciolacu a explicat că această decizie a fost luată având în vedere pregătirea insuficientă a economiei pentru o tranziție bruscă spre utilizarea exclusivă a plăților electronice. Astfel, adaptările succesive ale legislației au reflectat nevoia de a menține un echilibru între modernizarea sistemului financiar și necesitățile economice ale diferitelor medii, în special a celor rurale.
Se schimbă banii. Anunţul făcut de Mugur Isărescu despre moneda digitală: „Ăstea sunt Bau Bau-ri”
Se schimbă banii. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre dispariția banilor fizici, analizată tot mai pregnant în Europa. Acesta a evidențiat faptul că introducerea monedei digitale nu trebuie să afecteze viața privată a oamenilor, dar nu a făcut previziuni concretecu dispariţia cash-ului în ţara noastră.
„Am auzit că dispar banii fizici. Au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: Nu mai e! Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar.
Se schimbă banii! Banca Naţională a luat decizia înlocuirii bancnotelor după majorarea dobânzii
Ăstea sunt Bau Bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că dacă se introduce un digital euro, el va merge în paralel cu bancnota, argumentând acest fapt că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote. În plus, introducerea monedei digitale se face cu mare atenție, să nu cumva să atingă viața privată a oamenilor, să nu fie acolo un computer care să știe ce ai cheltuit, cum ai cheltuit, când ai cheltuit.“, a declarat guvernatorul BNR la ultima conferinţă de presă.
Se schimbă banii. Referindu-se la introducerea monedei digitale, ministrul german de Finanțe Christian Lindner a precizat că o astfel de mișcare ar putea „ușura viața de zi cu zi și ar fi un motor de creștere pentru economie”. Într-un mesaj postat pe Twitter, Lindner a precizat că euro digital nu va fi un „auto-declanșator”, explicând că „numerarul digital” va fi acceptat pe scară largă ca „supliment sau înlocuitor echivalent pentru bancnote și monede” dacă e protejată confidențialitatea.
„Datele personale și ale tranzacțiilor din tranzacțiile de zi cu zi nu trebuie stocate”, a mai subliniat oficialul german. Cu toate acestea, politicianul a spus că „numerarul digital” nu va duce la eliminarea numerarului. „Dimpotrivă, lucrăm pentru a ne asigura că euro digital planificat are aceleași proprietăți în ceea ce privește confidențialitatea ca euro tipărit și bătut.”, a mai precizat ministrul.
„Societățile și economiile europene se digitalizează în mod rapid, trebuie să îmbrățișăm era digitală” și „sistemul nostru monetar trebuie, de asemenea, să se adapteze unui viitor digitalizat”, a anunțat vicepreședintele Comisiei UE, Valdis Dombrovskis, în discursul său la conferința comună cu BCE pe tema monedei euro digitale.
Din acest motiv, Comisia Europeană intenționează să prezinte o propunere legislativă privind moneda euro digitală „până în prima jumătate a anului 2023” și, apoi, să înceapă negocierile cu „Parlamentul European și cu Statele membre”, relatează Rai News.
Asupra argumentului a intervenit și Christine Lagarde: „Moneda euro digitală nu este numai un proiect autonom limitat la sectorul plăților, este mai degrabă o inițiativă politică cu adevărat europeană, care are potențialul de a influența societatea în ansamblul său”.
Președintele BCE a observat, apoi, cât de necesară este „menținerea încrederii cetățenilor în bani și în serviciile de plată în era digitală, este un obiectiv important în sine, dar este și mai important pentru economia europeană în general, pentru că un sistem de plată de încredere, eficient și sigur reprezintă baza funcționării economiilor noastre”.
„Abia aștept să văd propunerea pe care o va prezenta Comisia Europeană”, a afirmat Lagarde, insistând asupra necesității de a găsi „un echilibru potrivit” între diferitele elemente, cu o atenție deosebită pentru protejarea vieții private. „Ţintim către standarde înalte de confidențialitate, dar anonimatul deplin nu este o opțiune disponibilă, deoarece ar contrazice alte cerințe, precum lupta împotriva spălării banilor sau finanțarea terorismului”.
Președintele BCE a insistat, așadar, asupra importanței stabilirii unor reguli precise și clare, pentru a permite o adaptare eficientă a sistemelor și a procedurilor: „Adoptarea rapidă a unui cadru legal pentru moneda euro digitală, ar oferi tuturor siguranță juridică pentru a se pregăti de posibila sa introducere și ar da un semnal puternic de sprijin politic. Sunt convinsă că, unindu-ne forțele și continuând să lucrăm împreună, este cel mai bun mod de tranziție către era digitală. BCE va fi prezentă și va face lucrurile conform așteptărilor”, a afirmat Lagarde.
„Bitcoin și Ethereum sunt prea volatile pentru a fi folosite pentru plăți”, în timp ce „Stablecoin sunt concepute pentru a fi mai puțin volatile și, prin urmare, mai potrivite pentru plăți, dar sunt vulnerabile și adesea nesuportate”, a afirmat președintele BCE, Christine Lagarde, la conferința pe tema monedei euro digitale, organizată de Comisia UE. „Acest lucru evidențiază importanța reglementării europene, care va proteja consumatorii de unele dintre riscurile asociate criptomonedelor”, a subliniat Lagarde, amintind că acțiunile crypto sunt acum deținute sau utilizate de 16% dintre americani și 10% dintre europeni.
„Intrarea” în lumea plăților și a criptomonedelor din Big Tech „ar putea crește riscul de dominare a pieței și dependenței de tehnologiile de plată străine, cu consecințe asupra autonomiei strategice a Europei”, a adăugat Lagarde. „Deja astăzi, mai mult de două treimi din tranzacțiile cu cardul sunt gestionate de companii cu sediul în afara UE”, proiectul monedei euro digitale poate „preveni aceste evoluții și poate garanta menținerea încrederii în sistemul monetar, precum și inovația”, a subliniat Lagarde.
Banca Centrală Europeană (BCE) se concentrează pe „designul concret” și pe „cadrul legislativ” pentru realizarea monedei euro digitale, a indicat președintele BCE.
Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.
Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.
„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).
Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.
Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier
Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.