Se schimbă banii. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre dispariția banilor fizici, analizată tot mai pregnant în Europa. Acesta a evidențiat faptul că introducerea monedei digitale nu trebuie să afecteze viața privată a oamenilor, dar nu a făcut previziuni concretecu dispariţia cash-ului în ţara noastră.
„Am auzit că dispar banii fizici. Au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: Nu mai e! Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar.
Se schimbă banii! Banca Naţională a luat decizia înlocuirii bancnotelor după majorarea dobânzii
Ăstea sunt Bau Bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că dacă se introduce un digital euro, el va merge în paralel cu bancnota, argumentând acest fapt că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote. În plus, introducerea monedei digitale se face cu mare atenție, să nu cumva să atingă viața privată a oamenilor, să nu fie acolo un computer care să știe ce ai cheltuit, cum ai cheltuit, când ai cheltuit.“, a declarat guvernatorul BNR la ultima conferinţă de presă.
Se schimbă banii. Referindu-se la introducerea monedei digitale, ministrul german de Finanțe Christian Lindner a precizat că o astfel de mișcare ar putea „ușura viața de zi cu zi și ar fi un motor de creștere pentru economie”. Într-un mesaj postat pe Twitter, Lindner a precizat că euro digital nu va fi un „auto-declanșator”, explicând că „numerarul digital” va fi acceptat pe scară largă ca „supliment sau înlocuitor echivalent pentru bancnote și monede” dacă e protejată confidențialitatea.
„Datele personale și ale tranzacțiilor din tranzacțiile de zi cu zi nu trebuie stocate”, a mai subliniat oficialul german. Cu toate acestea, politicianul a spus că „numerarul digital” nu va duce la eliminarea numerarului. „Dimpotrivă, lucrăm pentru a ne asigura că euro digital planificat are aceleași proprietăți în ceea ce privește confidențialitatea ca euro tipărit și bătut.”, a mai precizat ministrul.
„Societățile și economiile europene se digitalizează în mod rapid, trebuie să îmbrățișăm era digitală” și „sistemul nostru monetar trebuie, de asemenea, să se adapteze unui viitor digitalizat”, a anunțat vicepreședintele Comisiei UE, Valdis Dombrovskis, în discursul său la conferința comună cu BCE pe tema monedei euro digitale.
Din acest motiv, Comisia Europeană intenționează să prezinte o propunere legislativă privind moneda euro digitală „până în prima jumătate a anului 2023” și, apoi, să înceapă negocierile cu „Parlamentul European și cu Statele membre”, relatează Rai News.
Asupra argumentului a intervenit și Christine Lagarde: „Moneda euro digitală nu este numai un proiect autonom limitat la sectorul plăților, este mai degrabă o inițiativă politică cu adevărat europeană, care are potențialul de a influența societatea în ansamblul său”.
Președintele BCE a observat, apoi, cât de necesară este „menținerea încrederii cetățenilor în bani și în serviciile de plată în era digitală, este un obiectiv important în sine, dar este și mai important pentru economia europeană în general, pentru că un sistem de plată de încredere, eficient și sigur reprezintă baza funcționării economiilor noastre”.
„Abia aștept să văd propunerea pe care o va prezenta Comisia Europeană”, a afirmat Lagarde, insistând asupra necesității de a găsi „un echilibru potrivit” între diferitele elemente, cu o atenție deosebită pentru protejarea vieții private. „Ţintim către standarde înalte de confidențialitate, dar anonimatul deplin nu este o opțiune disponibilă, deoarece ar contrazice alte cerințe, precum lupta împotriva spălării banilor sau finanțarea terorismului”.
Președintele BCE a insistat, așadar, asupra importanței stabilirii unor reguli precise și clare, pentru a permite o adaptare eficientă a sistemelor și a procedurilor: „Adoptarea rapidă a unui cadru legal pentru moneda euro digitală, ar oferi tuturor siguranță juridică pentru a se pregăti de posibila sa introducere și ar da un semnal puternic de sprijin politic. Sunt convinsă că, unindu-ne forțele și continuând să lucrăm împreună, este cel mai bun mod de tranziție către era digitală. BCE va fi prezentă și va face lucrurile conform așteptărilor”, a afirmat Lagarde.
„Bitcoin și Ethereum sunt prea volatile pentru a fi folosite pentru plăți”, în timp ce „Stablecoin sunt concepute pentru a fi mai puțin volatile și, prin urmare, mai potrivite pentru plăți, dar sunt vulnerabile și adesea nesuportate”, a afirmat președintele BCE, Christine Lagarde, la conferința pe tema monedei euro digitale, organizată de Comisia UE. „Acest lucru evidențiază importanța reglementării europene, care va proteja consumatorii de unele dintre riscurile asociate criptomonedelor”, a subliniat Lagarde, amintind că acțiunile crypto sunt acum deținute sau utilizate de 16% dintre americani și 10% dintre europeni.
„Intrarea” în lumea plăților și a criptomonedelor din Big Tech „ar putea crește riscul de dominare a pieței și dependenței de tehnologiile de plată străine, cu consecințe asupra autonomiei strategice a Europei”, a adăugat Lagarde. „Deja astăzi, mai mult de două treimi din tranzacțiile cu cardul sunt gestionate de companii cu sediul în afara UE”, proiectul monedei euro digitale poate „preveni aceste evoluții și poate garanta menținerea încrederii în sistemul monetar, precum și inovația”, a subliniat Lagarde.
Banca Centrală Europeană (BCE) se concentrează pe „designul concret” și pe „cadrul legislativ” pentru realizarea monedei euro digitale, a indicat președintele BCE.
Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.
Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.
„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).
Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.
Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier
Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.