Se schimbă banii! Banca Naţională a luat decizia înlocuirii bancnotelor după majorarea dobânzii

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) nu vede în prezent „un avantaj convingător” în ceea ce priveşte introducerea monedei digitale bancare centrale (CBDC) pentru populaţie, a declarat membru al Consiliului director al SNB, transmite Reuters.

„Am adoptat o poziţie destul de fermă”, a explicat Maechler, la un eveniment desfăşurat la Zurich, spunând că o astfel de decizie ar putea face ca publicul să aibă conturi deschise la banca centrală precum şi la băncile comerciale.

În cazul în care clienţii devin „îngrijoraţi sau se enervează pe o anumită bancă, ar putea transfera banii peste noapte la Banca Naţională a Elveţiei”, a afirmat Maechler.

Se schimbă banii. Bancnotele nu vor mai fi folosite în următorii ani

„Astfel de decizii s-ar adăuga multitudinii de riscuri şi volatilităţii sistemului, de care, până la urmă, nu avem nevoie”, a adăugat oficialul.

Separat, într-un interviu acordat vineri publicaţiei L’Agefi, Maechler a declarat că Banca Naţională a Elveţiei ar putea majora din nou ratele dobânzilor dacă inflaţia rămâne „prea ridicată”.

Lupta contra inflaţiei nu a fost câştigată, în pofida încetinirii creşterii inflaţiei în Elveţia la 3% în octombrie, de la 3,3% în septembrie, a adăugat oficialul. În cele mai recente previziuni, SNB se aşteaptă la o scădere a inflaţiei la 2% până în trimestrul trei din 2023, la limita superioară a intervalului de 0-2% care defineşte obiectivul instituţiei privind stabilitatea preţurilor.

Deja Banca Naţională a Elveţiei a majorat de două ori dobânzile în acest an, iar acum rata dobânzii este de 0,5%.

„Dar nu este exclus ca, pe baza evoluţiilor şi noilor date, să fie necesare noi creşteri ale dobânzilor, pentru a asigura pe termen mediu stabilitatea preţurilor”, a declarat Maechler.

„Deci, este într-adevăr important să facem o evaluare generală a datelor pe care le vom avea înaintea şedinţei de politică monetară din decembrie”, a adăugat oficialul.

Deşi rata inflaţiei în Elveţia rămâne scăzută, comparativ cu nivelul de 7,7% din Statele Unite şi 10,7% din zona euro, „încă este prea ridicată”, a apreciat Maechler.

Se schimbă banii. Activele digitale ar putea înlocui monedele tradiționale în următorii cinci- zece ani, sunt de părere 76% dintre liderii de business din întreaga lume ce activează în diverse industrii, care au participat la cea mai recentă ediție a studiului Deloitte Global Blockchain. Această viziune este împărtășită și de trei sferturi dintre liderii din domeniul serviciilor financiare, care consideră că era banilor fizici se apropie de final. De asemenea, studiul subliniază că serviciile financiare trebuie să accelereze procesele de modernizare a produselor și de distribuție a acestora pentru a contribui la creșterea economică, iar 73% dintre participanții la studiu se tem că organizațiile vor pierde avantajul competitiv dacă nu reușesc să adopte tehnologii blockchain și active digitale. În ciuda acestor provocări, 80% dintre respondenți sunt optimiști cu privire la viitoarele oportunități de generare de venituri prin tehnologia blockchain, active digitale și soluții dedicate criptomonedelor.

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.

Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier
Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.