Se schimbă banii. Ce trebuie să ştie românii, anunţ oficial de la Guvern

Se schimbă banii. Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a făcut un anunț de ultim momentul cu privire la aderarea României la zona euro. Potrivit acestuia, țara noastră își menține în continuare interesul, însă pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina a schimbat puțin lista priorităților. Astfel, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susținere economică și socială.

Miercuri, 4 mai, Guvernul a aprobat Programul de convergență 2022-2025, care are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2024 și prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2022-2025.

Se schimbă banii. Ce se întâmplă cu bancnotele de hârtie şi plastic, informaţii preţioase pentru toţi românii
Dan Cărbunaru susține că politica fiscal-bugetară pe termen mediu este îndreptată spre reducerea deficitului bugetar. Aceasta se va face gradual, în condițiile urmăririi obiectivelor de redresare economică. De asemenea, oficialul a precizat că anul 2022 vine cu o constricție bugetară care are drept țintă deficitul bugetar în termeni ESA de 6,2% din PIB.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului susține că datoria guvernamentală, conform metodologiei Uniunii Europene, s-a situat la finalul lui 2021 la nivelul de 48,8% din PIB, inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În ceea ce privește datoria internă a României, aceasta a reprezentat 24,8% din PIB, iar datoria externă a fost de 24,0% din PIB.

Alte articole

Surpriză de proporții în noul guvern! Funcția importantă care dispare din noul executiv

Cadou de final de an de la Guvern. Se bagă bani pe cardurile sociale, înainte de Crăciun

Se schimbă banii. Aceste bancnote nu vor mai putea fi folosite din septembrie 2022

”Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susţinere economică şi socială ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 şi pe diminuarea consecinţelor generate de conflictul militar din Ucraina”, a spus Dan Cărbunaru.

Motivul pentru care România nu aderă la zona euro prea curând
Guvernul a adoptat miercuri, 4 mai, Programul de Convergenţă pentru 2022-2025, în contextul în care Semestrul European prevede ca statele membre să prezinte Programele de stabilitate sau de convergență în cadrul cărora să evidențieze planurile avute în vedere pentru consolidarea finanțelor publice, a mai spus Cărbunaru, iar documentul va fi transmis Comisiei Europene.

În ceea ce privește aderarea la zona euro, România nu îndeplinește criteriile nominale necesare trecerii la moneda euro. În plus, ne confruntăm și o serie de alți factori, cum ar fi lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ sau dezechilibrele macroeconomice.

Guvernul adaugă că efectele conflictului din Ucraina sunt resimțite pe 3 paliere:

”a) evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației;

b) perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului;

c) diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, datorită (sic!- n.red.) înăspririi condițiilor financiare și potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și probleme sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați.”

Se schimbă banii. Bulgaria va trece la euro începând cu 1 ianuarie 2024, anunțul fiind făcut de Asen Vasilev, viceprim-ministru şi ministru bulgar al Finanţelor.

„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev vineri, 7 ianuarie.

Se schimbă banii. De ce este bine să păstraţi economiile în lei, sfaturi de aur de la specialişti
Anterior s-a anunțat că timp de o lună după introducerea euro oamenii vor putea plăti atât în euro, cât și în leva. În plus, schimbul de leva în euro va fi gratuit timp de jumătate de an. Un euro valorează 1,95583 leva.

Când se schimbă banii în România. Florin Georgescu (BNR): Am ratat toate şansele de a adopta euro mai repede

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cumulând 15 ani faţă de termenul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), spunei Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, citat de ZF.

Se schimbă banii, nici economiile în euro nu mai sunt de actualitate. Scapă de aceşti bani!
Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

Se schimbă bani. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat începerea analizei în vederea emiterii unei monede euro digitală. Aceasta nu ar înlocui numerarul, ci ar fi o completare menită să ofere firmelor și cetățenilor din zona euro „un mijloc de plată simplu, unanim acceptat, sigur și de încredere.”

Potrivit BCE, banca centrală a celor 19 țări din Uniunea Europeană care utilizează euro, în octombrie ar urma să înceapă etapa de investigare a felului în care ar putea funcționa „euro digital”. Aceasta ar dura circa doi ani și, după cum a explicat pentru Europa Liberă Marius Morra, fondatorul platformei de schimb de criptomonede LDV Exchange, perioada de implementare a proiectului ar mai adăuga câțiva ani până la apariția efectivă a monedei euro digitale.