Se schimbă banii, cu aceste bancnote nu mai poţi cumpăra nimic în magazin. Avertismentul Băncii Naţionale

Se schimbă banii. Banca Angliei spune că bancnotele vor fi în circulație doar pentru încă 24 de zile. 30 septembrie este ultima zi în care bancnotele de 20 de lire sterline și 50 de lire sterline vor mai avea statut de mijloc legal de plată.

Banca încurajează pe oricine care le mai are să le folosească sau să le depună la banca lor sau la un oficiu poștal înainte de sfârșitul lunii septembrie.

În timp ce majoritatea bancnotelor de hârtie de 20 și 50 de lire sterline aflate în circulație au fost înlocuite cu versiuni noi de polimer, există încă bancnote de hârtie de 20 de lire sterline în valoare de peste 6 miliarde de lire sterline, cu economistul Adam Smith și de peste 8 miliarde de lire sterline de hârtie.

Bancnote de 50 de lire sterline cu antreprenorul Matthew Boulton și inginerul James Watt sunt în circulație. Adică peste 300 de milioane de bancnote individuale de 20 de lire sterline și 160 de milioane de bancnote de hârtie de 50 de lire sterline.

Alte articole

Se schimbă banii! BNR pune în circulaţie monede de aur de 100 de lei. Tirajul este doar de 5.000 de piese

O nouă monedă în România. Va fi făcută din argint și mulți români și-o vor dori

Se împlinește un an de când Banca a emis pentru prima dată bancnota de 50 de lire sterline polimerice în care figurează descifratorul de coduri și omul de știință Park Alan Turing.

Casierul șef al Băncii Angliei, Sarah John, a declarat în iunie: „Schimbarea bancnotelor noastre din hârtie în polimer în ultimii ani a fost o evoluție importantă, deoarece le face mai dificil de contrafăcut și înseamnă că sunt mai durabile.

Se schimbă banii. BNR, precizări oficiale despre trecerea de la leu la euro. Avertisment oficial pentru toţi românii după ce Bulgaria a anunţat deja conversia

Se schimbă banii. Adrian Vasilescu, consilierul principal al guvernatorului Mugur Isărescu, a vorbit despre trecerea României la moneda euro. „Recent, Bulgaria a anunțat că amână cu un an trecerea la euro. În acest context, care sunt perspectivele țării noastre, care ar fi un orizont plauzibil de a adopta și noi moneda euro și ce efecte ar avea acest lucru?“, a fost înrebat acesta.

Statul pune bani în contul mirilor. Cât este „darul de nuntă” de la Guvern în 2023, s-au modificat condiţiile

„România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012. Pe urmă am zis de 2015, iar apoi 2019, după care s-a renunțat la această cursă cu dată. Ne-am aliniat Flancului Estic, lângă Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. Nu mai avem o dată precisă. Bulgarii s-au grăbit și acum stau să mai reflecteze. Când batem la ușa zonei euro trebuie să avem îndeplinite niște criterii nominale: nu avem deficit bugetar (acum avem), avem o dobândă pe 10 ani destul de bună (acum e cam mare), avem un curs de schimb stabil și avem o datorie publică de sub 60%.

Chiar dacă noi facem destul de mult caz că datoria publică a crescut, că avem probleme și sunt dobânzi mari, spre deosebire de multe alte țări noi avem sub 60%. Am văzut că s-a făcut un mare caz în presă că un sfert din datoria statului este a unor non-rezidenți, companii în special, care se împrumută din afară. Păi este foarte bine, pentru că nu e datoria statului, nici a firmelor românești și nici a populației. E mare datoria țării, dar un sfert din ea nu este a rezidenților, ci a non-rezidenților“, a spus, la DC News, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Se schimbă banii. Anunţul făcut de Mugur Isărescu despre moneda digitală: „Ăstea sunt Bau Bau-ri”

Se schimbă banii. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre dispariția banilor fizici, analizată tot mai pregnant în Europa. Acesta a evidențiat faptul că introducerea monedei digitale nu trebuie să afecteze viața privată a oamenilor, dar nu a făcut previziuni concretecu dispariţia cash-ului în ţara noastră.

„Am auzit că dispar banii fizici. Au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: Nu mai e! Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar.

Se schimbă banii! Banca Naţională a luat decizia înlocuirii bancnotelor după majorarea dobânzii

Ăstea sunt Bau Bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că dacă se introduce un digital euro, el va merge în paralel cu bancnota, argumentând acest fapt că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote. În plus, introducerea monedei digitale se face cu mare atenție, să nu cumva să atingă viața privată a oamenilor, să nu fie acolo un computer care să știe ce ai cheltuit, cum ai cheltuit, când ai cheltuit.“, a declarat guvernatorul BNR la ultima conferinţă de presă.

Se schimbă banii. Referindu-se la introducerea monedei digitale, ministrul german de Finanțe Christian Lindner a precizat că o astfel de mișcare ar putea „ușura viața de zi cu zi și ar fi un motor de creștere pentru economie”. Într-un mesaj postat pe Twitter, Lindner a precizat că euro digital nu va fi un „auto-declanșator”, explicând că „numerarul digital” va fi acceptat pe scară largă ca „supliment sau înlocuitor echivalent pentru bancnote și monede” dacă e protejată confidențialitatea.

„Datele personale și ale tranzacțiilor din tranzacțiile de zi cu zi nu trebuie stocate”, a mai subliniat oficialul german. Cu toate acestea, politicianul a spus că „numerarul digital” nu va duce la eliminarea numerarului. „Dimpotrivă, lucrăm pentru a ne asigura că euro digital planificat are aceleași proprietăți în ceea ce privește confidențialitatea ca euro tipărit și bătut.”, a mai precizat ministrul.

„Societățile și economiile europene se digitalizează în mod rapid, trebuie să îmbrățișăm era digitală” și „sistemul nostru monetar trebuie, de asemenea, să se adapteze unui viitor digitalizat”, a anunțat vicepreședintele Comisiei UE, Valdis Dombrovskis, în discursul său la conferința comună cu BCE pe tema monedei euro digitale.

Din acest motiv, Comisia Europeană intenționează să prezinte o propunere legislativă privind moneda euro digitală „până în prima jumătate a anului 2023” și, apoi, să înceapă negocierile cu „Parlamentul European și cu Statele membre”, relatează Rai News.

Asupra argumentului a intervenit și Christine Lagarde: „Moneda euro digitală nu este numai un proiect autonom limitat la sectorul plăților, este mai degrabă o inițiativă politică cu adevărat europeană, care are potențialul de a influența societatea în ansamblul său”.

Președintele BCE a observat, apoi, cât de necesară este „menținerea încrederii cetățenilor în bani și în serviciile de plată în era digitală, este un obiectiv important în sine, dar este și mai important pentru economia europeană în general, pentru că un sistem de plată de încredere, eficient și sigur reprezintă baza funcționării economiilor noastre”.

„Abia aștept să văd propunerea pe care o va prezenta Comisia Europeană”, a afirmat Lagarde, insistând asupra necesității de a găsi „un echilibru potrivit” între diferitele elemente, cu o atenție deosebită pentru protejarea vieții private. „Ţintim către standarde înalte de confidențialitate, dar anonimatul deplin nu este o opțiune disponibilă, deoarece ar contrazice alte cerințe, precum lupta împotriva spălării banilor sau finanțarea terorismului”.

Președintele BCE a insistat, așadar, asupra importanței stabilirii unor reguli precise și clare, pentru a permite o adaptare eficientă a sistemelor și a procedurilor: „Adoptarea rapidă a unui cadru legal pentru moneda euro digitală, ar oferi tuturor siguranță juridică pentru a se pregăti de posibila sa introducere și ar da un semnal puternic de sprijin politic. Sunt convinsă că, unindu-ne forțele și continuând să lucrăm împreună, este cel mai bun mod de tranziție către era digitală. BCE va fi prezentă și va face lucrurile conform așteptărilor”, a afirmat Lagarde.

„Bitcoin și Ethereum sunt prea volatile pentru a fi folosite pentru plăți”, în timp ce „Stablecoin sunt concepute pentru a fi mai puțin volatile și, prin urmare, mai potrivite pentru plăți, dar sunt vulnerabile și adesea nesuportate”, a afirmat președintele BCE, Christine Lagarde, la conferința pe tema monedei euro digitale, organizată de Comisia UE. „Acest lucru evidențiază importanța reglementării europene, care va proteja consumatorii de unele dintre riscurile asociate criptomonedelor”, a subliniat Lagarde, amintind că acțiunile crypto sunt acum deținute sau utilizate de 16% dintre americani și 10% dintre europeni.

„Intrarea” în lumea plăților și a criptomonedelor din Big Tech „ar putea crește riscul de dominare a pieței și dependenței de tehnologiile de plată străine, cu consecințe asupra autonomiei strategice a Europei”, a adăugat Lagarde. „Deja astăzi, mai mult de două treimi din tranzacțiile cu cardul sunt gestionate de companii cu sediul în afara UE”, proiectul monedei euro digitale poate „preveni aceste evoluții și poate garanta menținerea încrederii în sistemul monetar, precum și inovația”, a subliniat Lagarde.

Banca Centrală Europeană (BCE) se concentrează pe „designul concret” și pe „cadrul legislativ” pentru realizarea monedei euro digitale, a indicat președintele BCE.

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Se schimbă banii. BNR, precizări oficiale despre trecerea de la leu la euro

Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.

Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier

Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.,

Se schimbă banii în Bulgaria. Toate salariile vor fi calculate în euro, magazinele schimbă casele de marcat

Se schimbă banii. Bulgaria ar putea adopta euro din 2025. Săptămâna trecută, Bulgaria a renunţat la obiectivul său de a adopta euro în ianuarie 2024, deoarece nu îndeplineşte criteriile privind inflaţia şi nu a adoptat unele modificări legislative. „Data este atunci când toate criteriile de la Maastricht sunt îndeplinite”, a declarat Dombrovskis pentru postul privat de televiziune Nova. „Poate că 1 ianuarie 2025 ar fi o dată posibilă”.

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, a declarat că ar putea avea ca obiectiv adoptarea monedei încă de la jumătatea anului 2024.

Se schimbă banii la 1 ianuarie 2023. Banca Naţională a luat decizia înlocuirii bancnotelor

Dombrovskis, care se află într-o vizită de două zile la Sofia, a declarat că, de obicei, ţările au aderat de la începutul unui an, ceea ce este mai practic. El a spus că inflaţia ridicată, alimentată în principal din cauza costurilor ridicate ale energiei, a însemnat că Sofia ar trebui să îşi amâne data ţintă iniţială.

Pe fondul creşterii vertiginoase a preţurilor în Europa Centrală şi de Est, inflaţia armonizată la nivelul UE a Bulgariei a sărit la 14,3% în ritm anual la sfârşitul anului 2022, a opta cea mai mare rată din blocul comunitar.

Dombrovskis a declarat că ţara, care organizează în aprilie al cincilea scrutin în doi ani, ar trebui să adopte toată legislaţia necesară pentru intrarea în zona euro, inclusiv legile împotriva spălării banilor.

Bulgaria trebuie să își îndeplinească angajamentul de a adera la Mecanismul valutar II și de a adopta patru proiecte de legi, inclusiv Măsura împotriva spălării banilor, o lege a falimentului comercial și modificări ale legii care reglementează asigurările.

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Se schimbă banii. Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.

Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier

Se schimbă banii, verificaţi portofelele. Este informaţie oficială de la BNR

Se schimbă banii, BNR oferă informaţii utile pentru românii care au în casă bancnote deteriorate. „Bancnotele care sunt evaluate ca improprii circulației nu pot fi recirculate. În această categorie sunt incluse bancnotele uzate, deteriorate și fără putere circulatorie”, susţine un comunicat al Băncii Naționale a României, care oferă posibilitate să fie schimbate în bani utili.

Fiecare dintre noi a avut cel puțin o dată în viață bancnote uzate sau rupte în buzunar, fie că le-am primit rest și nu ne-am dat seama, fie că le-am deteriorat chiar noi.

Cel mai adesea oamenii încearcă să scape de ele la rândul lor când plătesc, dar dacă comercianții le observă, au dreptul să le refuze. Cea mai simplă soluție este să le schimbați la bancă. Banca Națională a României schimbă bancnote vechi, uzate, rupte, sau din care lipsesc mici bucăți, oferind contravaloarea acestora, iar serviciul este gratuit.

Totuși, nu trebuie neapărat să vă deplasați la BNR, mai ales că oferă acest serviciu doar în sediile din București, Cluj, Timiș, Dolj, Constanța și Iași. Orice bancă vă poate schimba bancnotele.

În plus, dacă încă aveți bancnote sau monede vechi, care au ieșit din circulație, le puteți schimba, de asemenea, la bancă, gratuit, primind contravaloarea acestora.

Situația în care banca poate refuza să vă schimbe banii

Există o singură situație în care banca poate refuza să vă schimbe bancnotele uzate sau rupte. În cazul în care din bancnotă lipsește mai mult de 40% din suprafață, vă veți lovi de un refuz.

Băncile au obligația de a accepta doar bancnote ce pot fi identificate fără probleme, pentru a elimina suspiciunile de bani falși. Ca acest lucru să fie posibil, trebuie să aibă toate elementele de identificare, iar acest lucru este imposibil dacă lipsește o bucată atât de mare.

Elementele de siguranță ale bancnotelor

Fereastra transparentă
Filigran
Fir de siguranță
Element de suprapunere
Banda iridescentă
Microtext
Imprimare vizibilă în lumina ultravioletă

În categoria „bancnote uzate” sunt încadrate următoarele tipuri de însemne monetare:

bancnotele murdare, șifonate, pătate sau decolorate, inscripționate, cu elementul de identificare complet, în ambele poziții, dar șters sau ilizibil și care au suprafața întreagă;

Elementul de identificare al unei bancnote îl reprezintă seria și numărul tipărite pe reversul bancnotei, unul în continuarea celuilalt. Elementul de identificare este imprimat în două poziții: pe verticală cu cerneală neagră și pe orizontală cu cerneală roșie.

bancnotele rupte, tăiate, perforate, dar ale căror caracteristici principale nu sunt alterate și care posedă elementul de identificare complet, în ambele poziții şi lizibil sau cu unele lipsuri, dar au suprafața întreagă;
bancnotele care au fost rupte și reconstituite prin lipire, la care se constată că toate fragmentele formează suprafața completă a aceleiași bancnote, iar elementul de identificare este complet și lizibil, în ambele poziții.

Ce bancnote sunt considerate deteriorate?

În categoria „bancnote deteriorate” se încadrează următoarele tipuri de însemne monetare:

bancnotele cărora le lipsește maximum 40% din suprafață, prin tăiere, decupare, rupere etc., dar la care elementul de identificare este complet și lizibil, cel puțin într-o singură poziție;
bancnotele obținute prin lipirea mai multor fragmente ale aceleiași bancnote și care prin reconstituire formează minimum 60% din suprafață, iar elementul de identificare este complet și lizibil, cel puțin într-o singură poziție;
bancnotele la care, prin expunere la o sursă de căldură, dimensiunile inițiale s-au micșorat prin contractare şi încrețire, dar nu prezintă lipsuri din suprafață, iar elementul de identificare este vizibil, în ambele poziții;
bancnotele care prezintă lipsă din suprafața de maximum 40%, prin ardere în urma expunerii la o sursă de căldură, iar fragmentul rămas are dimensiunile inițiale micșorate prin contractare şi încrețire şi la care elementul de identificare este vizibil parțial sau în totalitate, în ambele poziţii, şi lizibil, cel puţin într-o poziţie;
bancnotele care au suprafața întreagă, dar sunt inscripționate cu desene sau cuvinte lizibile în spectrul ultraviolet, pătate sau impregnate cu substanțe speciale, rezultate din folosirea acestora de către instituțiile specializate ale statului în scopuri bine justificate, cum ar fi în vederea desfășurării anchetelor sau organizării unor flagrante de către organele de urmărire penală etc.;
bancnotele maculate cu cerneală ca urmare a activării dispozitivelor antifurt pentru protejarea numerarului în tranzit, dar care au suprafața întreagă şi elementul de identificare este complet și vizibil, în ambele poziții, şi este lizibil, cel puțin într-o poziție.

Trebuie menționat că bancnotele uzate și deteriorate se schimbă şi se plătesc cu 100% din valoarea nominală.

Bancnote fără putere circulatorie sunt cele care au încetat să mai fie mijloace legale de plată. În categoria „bancnote fără putere circulatorie” se încadrează însemnele monetare care au încetat să mai fie mijloace legale de plată, fiind retrase din circulație de Banca Națională a României.

Sunt considerate fără valoare și ca atare nu se schimbă și nu se plătesc bancnotele care:

prezintă un grad avansat de deteriorare, care nu permite identificarea elementelor de siguranţă, respectiv au suportat acţiunea unor agenţi chimici sau au fost spălate, decolorate, deformate, arse, expuse la căldură etc.;
sunt lipite între ele ca urmare a acţiunii unui agent termic şi nu permit identificarea elementelor de siguranţă;
au mai mult de 40% lipsă din suprafaţă;
sunt compuse prin alăturarea a două sau mai multe fragmente din bancnote diferite şi niciun fragment nu are minimum 60% din suprafaţă.

Bancnotele deteriorate într-un grad avansat, astfel încât identificarea şi autenticitatea lor nu se poate stabili de personalul cu atribuţii specifice de verificare, vor fi trimise la Banca Națională a României în vederea expertizării.

Se schimbă banii! Bancnotele care vor fi retrase din circulaţie în scurt timp. Comercianţii vor avea dreptul să le refuze, iar Banca Naţională le va primi doar în anumite condiţii

Mai multe bancnote vor fi retrase din circulaţie în următoarea emisiune. Este vorba despre bancnotele deteriorate, de care ar fi de preferat să scapi cât mai curând. Comercianţii nu le vor mai accepta pentru mult timp, iar dacă au anumite defecte pe care le vom enumera în cele ce urmează, nici măcar Banca Naţională nu le va mai accepta.

Din cauza utilizării intense, bancnotele se deteriorează. Pentru ca bancnotele sau monedele să poată fi schimbate cu bancnote sau monede de valoare egală, dar fără defecte, acestea trebuie să conțină toate elementele de identificare. Dacă lipsește o parte prea mare din bancnotă, BNR nu le va schimba.

Bancnote care vor fi retrase din circulaţie în scurt timp

Potrivit unui comunicat al BNR, în categoria bancnote deteriorate intră: cele cărora le lipsește maximum 40% din suprafață, cele rupte și lipite, cele care s-au micșorat din cauza expunerii la căldură, cele care au fost arse în proporție de maximum 40%, cele care sunt mâzgălite sau scrise, cele care sunt pătate de cerneală.

Citeste si Ajutor de 20.000 de lei de la stat. Înscrierile în noul program guvernamental încep din 5 mai

„În categoria „Bancnote deteriorate” se încadrează următoarele tipuri de însemne monetare:

a) bancnotele cărora le lipsește maximum 40% din suprafață, prin tăiere, decupare, rupere etc., dar la care elementul de identificare este complet și lizibil, cel puțin într-o singură poziție;

b) bancnotele obținute prin lipirea mai multor fragmente ale aceleiași bancnote și care prin reconstituire formează minimum 60% din suprafață, iar elementul de identificare este complet și lizibil, cel puțin într-o singură poziție;

c) bancnotele la care, prin expunere la o sursă de căldură, dimensiunile inițiale s-au micșorat prin contractare şi încrețire, dar nu prezintă lipsuri din suprafață, iar elementul de identificare este vizibil, în ambele poziții;

d) bancnotele care prezintă lipsă din suprafața de maximum 40%, prin ardere în urma expunerii la o sursă de căldură, iar fragmentul rămas are dimensiunile inițiale micșorate prin contractare şi încrețire şi la care elementul de identificare este vizibil parțial sau în totalitate, în ambele poziţii, şi lizibil, cel puţin într-o poziţie;

Citeste si Economistul Mircea Coșea anticipează tăieri salariale, demiteri și introducerea de noi taxe și impozite în România: „Conducătorii noștri nu o spun direct / Avem niște deficite enorme”

e) bancnotele care au suprafața întreagă, dar sunt inscripționate cu desene sau cuvinte lizibile în spectrul ultraviolet, pătate sau impregnate cu substanțe speciale, rezultate din folosirea acestora de către instituțiile specializate ale statului în scopuri bine justificate, cum ar fi în vederea desfășurării anchetelor sau organizării unor flagrante de către organele de urmărire penală etc.;

f) bancnotele maculate cu cerneală ca urmare a activării dispozitivelor antifurt pentru protejarea numerarului în tranzit, dar care au suprafața întreagă şi elementul de identificare este complet și vizibil, în ambele poziții, şi este lizibil, cel puțin într-o poziție.

Bancnotele deteriorate se schimbă şi se plătesc cu 100% din valoarea nominală”, se arată în comunicatul emis de Banca Naţională.

Urmarește RomaniaTV.net și pe