Se schimbă banii în ţările vecine, doar România va rămâne să tragă leul de coadă mulţi ani de acum înainte. După ce bulgarii au anunţat recerea la euro de la 1 ianuarie 2025, afaceriștii din Ungaria cer aderarea la euro. Țara se află în una din cele mai grave crize economice din UE.
Directorul general al uneia dintre cele mai importante companii ungare a făcut un apel pentru aderarea la zona euro, după ce politicile premierului Viktor Orban au generat una dintre cele mai grave crize economice din Uniunea Europeană în ultimele 12 luni, transmite Bloomberg.
După o recesiune de un an, la care se adaugă o criză valutară, cea mai mare inflaţie din UE şi suspendarea finanţării europene din cauza îngrijorărilor cu privire la statul de drept, Ungaria nu ar trebui să piardă niciun moment în aderarea la zona euro şi îmbrăţişarea valorilor UE, susţine Otto Sinko, unul dintre cei doi directori generali de la producătorul de electronice pe bază de contract Videoton Zrt.
„Un calendar privind aderarea la euro ar fi el însuşi un factor stabilizator, în special dacă este însoţit de paşi politici care ar duce la soluţionarea disputelor cu UE”, susţine Otto Sinko.
Oficialii de la Bruxelles şi Budapesta sunt într-o dispută pe tema valorilor democratice, după un deceniu în care Otto Sinko şi-a consolidat puterea, iar îngrijorările cu privire la corupţie şi statul de drept au dus la oprirea unor finanţări europene în valoare de peste 30 de miliarde de euro. În acelaşi timp, Guvernul Orban are legături strânse cu Rusia şi China în timp ce restul UE a luat măsuri pentru a reduce influenţa celor două ţări.
„Nu sunt de acord cu aceste măsuri de rebel, orientat spre est. Calea Ungariei este spre Occident, nu spre Est”, a mai spus Otto Sinko, potrivit sursei citate de Agerpres.
Chiar dacă Sinko spune că apelul său pentru aderarea la euro este o opinie personală şi nu poziţia companiei Videoton, aceste comentarii sunt importante pentru că vin de la şeful uneia dintre cele mai importante companii din Ungaria şi de asemenea unul dintre cei mai mari angajatori din această ţară, care ar putea să profite de pe urma unui forint mai slab.
Moneda ungară s-a depreciat cu peste 30% în raport cu euro de la revenirea la putere a lui Orban în 2010. Deprecierea s-a accelerat anul trecut după ce cheltuieile record anterioare alegerilor au agravat creşterea generală a preţurilor în UE, în timp ce politicile monetare au subminat încrederea investitorilor. Săptămâna trecută forintul a coborât la cel mai redus nivel din ultimele şase luni.
„Nu este adevărat că singura preocupare a exportatorilor este un forint mai slab. Asta are sens doar dacă există o stabilitate economică”, susţine Sinko, a cărui companie are 9.200 de angajaţi care asamblează orice, de la componente pentru automobile până la electrocasnice care sunt exportate pe pieţele UE.
În luna octombrie a anului trecut, Banca Naţională a Ungariei a fost forţată să majoreze dobânda de referinţă la 18% pentru a stabiliza activele locale, în urma unor măsuri de urgenţă care au fost eliminate abia săptămâna trecută. Chiar dacă inflaţia este aşteptată să revină în zona unei singure cifre până la finele anului iar Guvernul de la Budapesta mizează pe o creştere economică începând din trimestrul al treilea, întrebările cu privire la modul cum ar trebui profitat de aceste progrese, în timp ce este consolidat bugetul, au scos la lumină unele divergenţe de opinie în rândul decidenţilor.
Luna trecută, o serie de miniştri importanţi din Guvernul Orban au criticat Banca Naţională cu privire la politica monetară şi inflaţia în timp ce în rândul Cabinetului au apărut disensiuni cu privire la modalitatea în care ar putea fi redus un deficit bugetar record şi dacă aderarea la euro ar putea fi de ajutor.
Ministrul ungar al Finanţelor, Mihaly Varga, a evocat chiar şi posibilitatea ancorării forintului de moneda euro, în conformitate cu un mecanism care precede aderarea la moneda unică. Un alt ministru din Cabinetul Orban, Gergely Gulyas, a apreciat joi că este prea devreme pentru a vorbi de aderarea la euro.
Sinko a spus că cele şapte ţări din Europa de Est care au făcut trecerea la moneda euro, după ce au aderat la UE, au înregistrat performanţe mai bune în perioade de turbulenţe economice, în condiţiile în care nu au suferit deprecieri dramatice ale monedelor lor sau nevoia de a menţine rezerve valutare mari. În plus, au redus riscurile unor „greşeli de politică monetară”, a precizat Sinko.
„Atunci când vorbim de adoptarea euro mulţi vorbesc numai de dezavantaje, precum pierderea independeţei în materie de politică monetară. Dar de ce nu vorbim şi de avantaje?”, s-a întrebat Otto Sinko.
Se schimbă banii la vecini. Bulgaria are o nouă dată ţintă pentru adoptarea euro – 1 ianuarie 2025. Modificarea a fost realizată într-un decret al Consiliului de Miniştri, care stabileşte un Consiliu de coordonare pentru a pregăti aderarea ţării la zona euro, iar termenul limită pentru trimiterea opţiunilor a expirat noaptea trecută.
În februarie, ministrul Finanţelor, Rossitsa Velkova, anunţa că Bulgaria a renunţat la data ţintă – ianuarie 2024 – pentru adoptarea euro. „Nu ne-am îndeplinit angajamentele pentru intrarea în zona euro şi trebuie să îndeplinim criteriile privind inflaţia”, le-a pus atunci jurnaliştilor Rossitsa Velkova.
Se schimbă banii, moneda naţională va fi scoasă din circulaţie de la 1 ianuarie 2024. Şase luni, schimbarea în euro se va face gratuit la orice bancă
La finele lui 2022, indicele armonizat al inflaţiei în Bulgaria a urcat la 14,3% în ritm anual, aceasta fiind a opta cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din blocul comunitar. Unul dintre criteriile aderării la zona euro, stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de către toate statele membre UE în 1993, se referă la stabilitatea preţurilor. Concret, rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. În plus, această evoluţie trebuie să se dovedească a fi sustenabilă.
Actualul Parlament din Bulgaria adoptă rapid legile cheie care trebuie finalizate înaintea introducerii euro. De asemenea, săptămâna aceasta Banca Centrală Europeană (BCE) a evaluat pozitiv noua lege a Băncii Naţionale a Bulgariei iar recomandările tehnice vor fi discutate cu Ministerul Finanţelor înainte ca textele finale să fie supuse spre adoptare Guvernului şi Parlamentului.
Se schimbă banii, verificați dacă le aveți în portofel. Aceste bancnote dispar din circulație
Legea trebuie să intre în vigoare în momentul în care Bulgaria devine membră a zonei euro.
Data de 1 ianuarie 2025 este specificată ca dată ţintă pentru aderarea ţării la zona euro în programul Guvernului pentru perioada iunie 2023 – decembrie 2024.
Bulgaria este membră a Uniunii Europene din 2007. Pana la sfarsitul anului, bancile comerciale vor fi pregatite din punct de vedere tehnic sa accepte euro, potrivit lui Dimitar Radev, guvernatorul Bancii Nationale a Bulgariei (BNB). El a spus acest lucru in timpul audierii sale de catre comisia parlamentara pentru problemele Uniunii Europene, transmite Novinite.
Se schimbă banii. Potrivit acestuia, banca s-a pregatit pana acum pentru adoptarea monedei euro de la 1 ianuarie anul viitor si daca termenul limita va fi amanat pana la 1 ianuarie 2025, BNB va fi pe deplin gata. El a adaugat ca se planuieste sa se poata plati cu ambele valute la doar o luna de la adoptarea monedei euro, dar schimbarea va fi in euro. In acest fel, leva va fi scoasa din circulatie. Preturile din magazine vor fi anuntate in ambele mone