Se schimbă banii. De la 1 ianuarie 2023, vechile bancnote şi monede NU mai sunt valabile

Administraţia instalată de Rusia în regiunea ucraineană Herson a anunţat sâmbătă că a început să schimbe moneda ucraineană hrivna în circulaţie la nivel local în ruble ruseşti, cu scoaterea ei completă din zonele regiunii controlate de Moscova la 1 ianuarie, informează Reuters.

Într-un video publicat pe Telegram de administraţia regiunii numită de Moscova, Andrei Peretonkin, şef al sucursalei locale a băncii centrale ruse, a declarat: „Pentru a fi mai comod rezidenţilor şi a permite o integrare mai uşoară a regiunii în spaţiul economic rusesc, în această săptămână băncile din regiunea Herson au început operaţiunile de schimb valutar”.

Se schimbă banii. Toate salariile vor fi calculate în euro de la 1 ianuarie 2023
Anterior, administraţia instalată de Rusia a declarat că atât rubla, cât şi hrivna vor fi acceptate în regiunea Herson.

Forţele ruse au luat sub control cea mai mare parte a regiunii Herson din primele zile ale campaniei militare a Moscovei în Ucraina şi au declarat-o anexată la Rusia în septembrie, după un referendum condamnat de Ucraina şi ţările occidentale, aminteşte Reuters.

La mai puţin de două luni după aceea, forţele ruse s-au retras din oraşul Herson sub presiunea unei contraofensive ucrainene, continuând în acelaşi timp să deţină cea mai mare parte a teritoriului regiunii.

Se schimbă banii şi în Croaţia, ţară care trece la euro

Se schimbă banii, Croația face ultimele pregătiri pentru Euro. De la 1 ianuarie 2023, Croația trece la euro și e la un pas de Schengen. Începând de joi, 1 decembrie, cu exact o lună înainte de introducerea monedei euro, croații pot cumpăra din bănci și de la oficiile poștale un kit de 33 de monede euro cu simbolul național croat în valoare de 13,28 euro, adică 100 de kuna croate. Kuna este actuala monedă a țării.

Se schimbă banii. Anunţul făcut de Mugur Isărescu despre moneda digitală: „Ăstea sunt Bau Bau-ri”

Inițiativa băncii naționale croate face parte dintr-o campanie de informare cu privire la aderarea Croației la zona euro de la 1 ianuarie, deși ajută și la plățile în numerar în primele zile din 2023, având în vedere că majoritatea populației nu are monede în euro, scrie ANSA.

Kitul include 33 de monede cu toate cele opt tipuri de eurocenți și monede în euro. De asemenea, a fost pus în vânzare un alt kit pentru comercianți cu 525 de monede în valoare totală de 145,5 euro.

Baterea monedelor euro cu simbolul național croat a început la jumătatea lunii iulie lângă Zagreb, iar până la sfârșitul anului ar trebui să fie turnate aproximativ 420 de milioane de monede euro. De la începutul lunii septembrie este obligatoriu să se afișeze toate prețurile în ambele monede, kuna și euro. Perioada de tranziție, în care se va putea plăti în numerar atât în moneda națională, cât și în euro, va dura până la 14 ianuarie 2023.

Croația, membră a UE din 2013, ultima țară care a devenit membră a Uniunii, va deveni începând de anul viitor cel de-al 20-lea membru al zonei euro. De asemenea, țara ar trebui să obțină la 8 decembrie ultima undă verde din partea Consiliului European pentru a adera la spațiul Schengen, finalizând astfel la 1 ianuarie integrarea sa deplină în cadrul Uniunii Europene.

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.

Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier

Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.