Se schimbă banii! Grijă mare la bancnota de 100 de lei

Se schimbă banii şi neoficial! Falsurile de bancnote româneşti expertizate la BNR au crescut cu 31,39% în 2023.  Din numărul total de bancnote false, 800 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, iar 5.064 de falsuri au fost depistate în circulaţie, scrie Agerpres.

Aproape în fiecare zi, România este inundată cu informaţii despre reţelele de falsificatori de bani. Fenomenul a luat amploare o dată cu dezvoltarea instrumentelor tehnologice de multiplicare acurată a bancnotelor.
Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 de lei, cu 5.750 de bucăţi (din care 793 de bucăţi capturate de poliţie), urmată de bancnota de 50 de lei, cu un număr de 77 de falsuri, şi bancnota de 200 de lei, cu un număr de 32 de falsuri.

Numărul de falsuri la 1 milion de bancnote autentice în circulaţie a fost de 3,07 bucăţi, faţă de 2,46 de bucăţi în anul 2022.

Ajutor nesperat de la BNR pentru acoperirea găurii bugetare a guvernului Ciolacu. Suma virată de banca centrală

Alte articole

Curs BNR 21 februarie 2025. Leul rămâne stabil și se impune în fața dolarului

Anunţul BNR care dă fiori românilor. Toţi vor pierde sume importante până la finalul anului 2025 RAPORT oficial

Banca Naţională a României a obţinut anul trecut un profit de 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 124% comparativ cu cel înregistrat în 2022, conform Raportului anual 2023 publicat joi de Banca Naţională a României.

„Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2023 a înregistrat o evoluţie semnificativ favorabilă faţă de anul anterior, consemnându-se profit în sumă de 2,428 miliarde de lei, cu 124% (+1,346 miliarde de lei ) mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2022 (1,082 miliarde de lei), în principal pe seama următoarele evoluţii: obţinerea unui profit operaţional în sumă de 4,848 miliarde de lei, cu 3% (-155,714 milioane de lei) sub profitul operaţional al anului anterior (5,004 miliarde de lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferenţele nefavorabile din reevaluarea titlurilor denominate în valută în sumă de 260,464 milioane de lei, de 13 ori (-3,072 miliarde de lei) mai mici decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2022 (3,333 miliarde de lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferenţele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 2.159.304, de 4 ori mai mari (+1,570 miliarde de lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2022 (588,643 milioane de lei)”, se spune în document, conform Agerpres.

Conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, principala destinaţie a constituit-o cota de 80% din veniturile nete ale băncii datorată bugetului de stat, în valoare de 1,942 miliarde de lei.

Deși cele aproape 2 miliarde de lei nu înseamnă prea mult față de deficitele bugetare ale guvernului Ciolacu, de 90 de miliarde de lei anul trecut și deja de 30 de miliarde de lei la finele lunii aprilie, suma reprezintă, totuși, un venit suplimentar la bugetul de stat peste estimările inițiale.

De asemenea, suma de 291,438 milioane de lei a fost repartizată pentru majorarea rezervelor statutare ale băncii (reprezentând 60% din profitul rămas după deducerea cotei de 80% din veniturile nete destinate bugetului de stat). Profitul rămas în sumă de 194,293 milioane de lei urmează a fi repartizat în anul 2024 conform prevederilor legale.

Când se schimbă banii în România, de când am putea primi salarii în euro. S-au împlinit 25 de ani de la lansarea euro

La 1 ianuarie 2024, se împlinesc 25 de ani de când euro a devenit monedă oficială a 11 state membre ale UE, fiind introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, potrivit ec.europe.eu. Până la 1 ianuarie 2002, vechile monede, considerate subunităţi ale euro, au continuat să fie folosite pentru plata în numerar.

La data de 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub formă de bancnote şi monede în 12 ţări din Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania.

Istoria monedei euro începe la 1 iulie 1990, când a debutat prima fază a uniunii economice şi monetare (UEM). La data de 1 ianuarie 1993, a fost definitivată Piaţa Unică, pentru ca la 1 ianuarie 1994 să înceapă faza preparatorie a uniunii economice şi monetare. În ziua de 1 noiembrie 1993, a fost stabilită compoziţia monedei ECU.

Cea de-a doua fază a UEM a început prin înfiinţarea Institutului Monetar European, la 1 ianuarie 1994. Statele membre au acţionat pentru combaterea deficitelor bugetare şi pentru atingerea convergenţei economice. La 15 şi 16 decembrie 1995, Consiliul European a adoptat denumirea de ”euro” pentru moneda unică. A fost stabilit calendarul trecerii la euro. Decizia cu privire la intrarea irevocabilă în cea de-a treia etapă a UEM a fost luată în 1996, iar la 2 mai 1998, la summit-ul de la Bruxelles, liderii UE au aprobat lista celor 11 ţări participante la primul val: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania. Au optat pentru amânarea participării la euro: Marea Britanie, Danemarca şi Suedia.

Se schimbă banii. Data de la care românii nu mai schimbă leii când merg în vacanţe. Banca Naţională pierde din autonomie!

Politica monetară este aceeaşi pentru toată zona UE şi este hotărâtă de Banca Centrală Europeană, care şi-a început activitatea în iulie 1998, la Frankfurt.

În prezent, euro este moneda unică adoptată de 20 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ele formând zona euro. Acestea sunt: Austria, Belgia, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania. Ţara care a aderat cel mai recent la zona euro este Croaţia, care a introdus moneda comună la 1 ianuarie 2023.

Pe lângă ţările din zona euro, Principatul Monaco, Republica San Marino şi Cetatea Vaticanului emit, de asemenea, monede euro, arată ecb.europa.eu. În total, euro este folosit de aproximativ 334 milioane de cetăţeni europeni.

Având în vedere aceste cifre, nu este surprinzător că moneda euro a devenit a doua monedă internaţională, ca importanţă, după dolar.

Un euro este divizat în 100 de cenţi. Monedele euro au următoarele opt valori: 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 cenţi, 50 cenţi, 1 euro şi 2 euro. La rândul lor, bancnotele au valorile: 5 euro, 10 euro, 20 euro, 50 euro, 100 euro, 200 euro şi 500 euro.

Alături de alte şase ţări, România se înscrie în rândul statelor membre ale UE care au obligaţia adoptării monedei UE, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergenţă nominală (stabilitatea preţurilor, finanţele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung), juridică şi reală (indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea, etc), notează site-ul Băncii Naţionale a României.

La data elaborării Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2020, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergenţă nominală şi din cele de convergenţă juridică.

În cuprinsul Programului de Convergenţă 2021-2024, România îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale şi economice negative ale pandemiei COVID-19, notează www.bnr.ro.

La nivel naţional, coordonarea pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, condus de premier, din care fac parte ministrul finanţelor publice, guvernatorul BNR, conducători sau persoanele desemnate de către aceştia la nivel de conducere ai altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale. Comitetul interministerial a fost înfiinţat în luna mai 2011. În luna decembrie 2016, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 931/2016 care stabileşte structura, organizarea şi principalele atribuţii ale acestuia.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2018, a fost înfiinţată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, în vederea identificării acţiunilor şi a promovării reformelor necesare modernizării economiei româneşti pentru trecerea la moneda euro. Comisia Naţională este condusă de prim-ministru şi de preşedintele Academiei Române, în calitate de copreşedinţi, respectiv de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi un viceprim-ministru desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreşedinţi. Comisia Naţională a elaborat Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro, documente strategice care au fost aprobate de Guvernul României în data de 30 ianuarie 2019, potrivit www.bnr.ro.

De asemenea, în cadrul BNR funcţionează, începând din luna februarie 2010, Comitetul de pregătire a trecerii la moneda UE, ce reprezintă un forum de dezbatere a problematicilor legate de convergenţa nominală şi reală, menit să susţină demersurile băncii centrale în ceea ce priveşte participarea României, cu drepturi depline, la Uniunea Economică şi Monetară.

Se schimbă banii! Când vor ține românii noile bancnote euro în mână. Data la care Leul va deveni istorie în România

Se schimbă banii! Când vor ține românii noile bancnote euro în mână. Chiar dacă BCE lucrează în aceste momente la lansarea unui euro digital, noile bancnote sunt menite să reasigure opinia publică că numerarul va fi folosit în continuare.

Citește și Peste 60.000 de cetățeni vor primi înapoi banii pentru amenzile plătite în pandemie

Astfel, reprezentanții BCE au anunțat că bancnotele cu teme culturale vor reprezenta monumente, lucrări de artă, literatură, descoperiri ştiinţifice şi invenţii. Temele din natură ar putea arăta râuri care traversează frontiere sau ar putea fi reprezentate imagini cu păsări din diverse regiuni.

„Noile bancnote au un fir comun: conectarea europenilor, şi despre asta este vorba în privinţa Europei şi a monedei comune: conectarea noastră”, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

Șefa Băncii Centrale a subliniat că designul final va fi ales în 2026 şi ar putea dura încă câţiva ani până când noile bancnote euro vor fi puse în circulaţie. Modificările nu afectează monezile, care au teme naţionale, au ținut să sublinieze reprezentanții BCE.

Data la care Leul va deveni istorie în România

Încă din data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, românii se așteaptă să se schimbe banii. Însă, produsul intern brut s-a tot dezvoltat, dar problema inflației, deficitul comercial cronic și datoria publică mare pe care o avem ca țară împiedică momentul schimbării banilor.

România a îndeplinit toate criteriile doar în doi ani între 2015 și 2016, însă nici atunci nu a avut loc marea trecere la moneda europeană. Analiștii economici spun că următorul termen în care România mai are șansa de a trece la euro este 2024 sau 2025.

„Probabil că în următorii ani, cel puțin până în 2024-2025, nu se întrevede o îndreptare a situației. Din acest punct de vedere, perspectivele pentru România nu sunt imediat de intrare în mecanismul de aderare la euro. Adevărul este că nici nu a fost o prioritate acest obiectiv. S-a mai vorbit despre el de câteva ori în ultimii ani, au fost niște termene care, tot timpul, au fost încălcate sau neluate în seamă, dar nu a existat o dorință fermă”, a afirmat Aurelian Dochia pentru Europa Liberă.

Citește și Ce se întâmplă cu voucherele de vacanţă în 2024. Cine nu-şi va mai face concediul pe banii statului