Se schimbă banii, iar toată lumea a intrat în panică. Reticență majoră față de moneda euro din cauza preţurilor

Cercetarea a vizat percepția publică privind intenția Bulgariei de a adera la zona euro începând cu 1 ianuarie 2026 și a inclus mii de participanți activi în domeniul financiar.

Doar 24% susțin adoptarea euro în 2026

Potrivit rezultatelor sondajului, doar 24% dintre respondenți și-au exprimat acordul pentru trecerea la euro la data propusă. Aproximativ 73% au declarat că nu susțin calendarul stabilit, iar 47% dintre aceștia consideră că Bulgaria nu ar trebui niciodată să adopte moneda europeană.

Întrebați despre momentul oportun pentru aderare, 21% au răspuns că aceasta ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil, în timp ce 29% au menționat că Bulgaria ar trebui să intre în zona euro doar după ce va atinge nivelul mediu de venit din Uniunea Europeană.

Se schimbă banii, virarea salariilor şi plata la supermarket se vor face în euro. Când va fi adoptată moneda digitală

Alte articole

Anunț de ultima oră pentru românii care merg în vacanță sau tranzitează Bulgaria în minivacanța de Paște și 1 Mai

Ce se va întâmpla cu moneda euro? Profețiile experților despre economiile românilor în valută

Rezultatele acestui sondaj contrastă cu cele ale unei cercetări naționale reprezentative realizate de agenția Measure în ianuarie 2024, în care 39% dintre bulgari erau „în principiu pentru” aderare, iar 57% „în principiu împotrivă”. Sondajul Tavex, desfășurat online și orientat către persoane active în domeniul financiar, reflectă o reticență mai pronunțată, posibil amplificată de incertitudinile economice globale și fluctuațiile valutare.

Bulgaria este pregătită tehnic pentru tranziția la moneda euro. Publicația germană Merkur a analizat pașii făcuți de bulgari. Potrivit editorialiștilor germani, vecinii de la sud de Dunăre ar putea adera la moneda euro din anul 2026. Cu condiția ca bulgarii să nu se răzgândească, iar economia să le permită acest lucru. Dimitar Radev, președintele Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), estimează că infrastructura tehnică necesară pentru această tranziție este deja pregătită. Succesul depinde în bună măsură de reducerea semnificativă a inflației, apreciază oficialul bulgar.

Când ar putea trece România la bancnote euro în loc de RON

La 1 ianuarie 2024, s-au împlinit 25 de ani de când euro a devenit monedă oficială a 11 state membre ale UE, fiind introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, potrivit ec.europe.eu. Până la 1 ianuarie 2002, vechile monede, considerate subunităţi ale euro, au continuat să fie folosite pentru plata în numerar.

La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Încă de la acel moment, românii așteaptă să se schimbe banii. Produsul intern brut s-a tot dezvoltat, dar problema inflației, deficitul comercial cronic și datoria publică mare pe care o avem ca țară împiedică schimbarea banilor. Doar în doi ani, între 2015 și 2016, România a îndeplinit toate criteriile.

Când se schimbă banii în România, de când am putea primi salarii în euro. S-au împlinit 25 de ani de la lansarea euro

„Probabil că în următorii ani, cel puțin până în 2024-2025, nu se întrevede o îndreptare a situației. Din acest punct de vedere, perspectivele pentru România nu sunt imediat de intrare în mecanismul de aderare la euro. Adevărul este că nici nu a fost o prioritate acest obiectiv. S-a mai vorbit despre el de câteva ori în ultimii ani, au fost niște termene care, tot timpul, au fost încălcate sau neluate în seamă, dar nu a existat o dorință fermă”, a afirmat Dochia pentru Europa Liberă.

Unde s-a blocat România

În goana sa actuală după euro, Sofia pare în prezent singură. România, care în ultimii ani a mers adesea în paralel cu Bulgaria pe calea integrării europene, a urmat o cale diferită la capitolul euro.

Bucureștiul a ratat deja mai multe obiective de adoptare a monedei euro, iar analiștii financiar-bancari din România, citați de Profit.ro, se așteaptă ca țara noastră să adere la zona euro în 2035.

Potrivit unei declarații făcute anul trecut de Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, „nu este momentul să discutăm despre euro, pentru că până în 2027 nu vom atinge criteriul deficitului bugetar de 3% din PIB”.

La începutul anilor 2010, susține Lazea, țara avea potențialul de a adera la euro, care a dispărut curând din cauza creșterii cheltuielilor publice din anii următori, combinată cu lipsa de voință politică a clasei conducătoare din România.

De asemenea, Comisia Europeană a declarat, în iulie 2024, că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro, în urma unei evaluări a progreselor înregistrate de țară în vederea aderării la zona euro.

În special, raportul CE subliniază că legislația României nu este pe deplin compatibilă cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), deoarece nu îndeplinește criteriul stabilității prețurilor, criteriul privind finanțele publice, criteriul ratei de schimb și criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung, potrivit Europa Liberă.

Ungaria și Cehia nu se grăbesc să treacă la euro

În ciuda angajamentului formal de a adopta moneda unică, și alte țări din Europa Centrală ezită. În Cehia, guvernul, opoziția și opinia publică sunt acum aliniate împotriva aderării la zona euro.

Aceasta este o situație destul de bizară întrucât întreaga economie este construită pe producția și exportul de produse semifinite pentru industria germană (piese auto, produse de inginerie etc.). Prin urmare, introducerea monedei euro ar fi, în mod obiectiv, utilă pentru Republica Cehă, remarcă Denik Referendum.

Pe de altă parte, sondajele din Ungaria arată o atitudine foarte pozitivă a celor intervievați față de euro, însă lipsa de fermitate a guvernului și performanțele economice slabe împiedică țara să facă din introducerea monedei euro o perspectivă viabilă.

În ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de aderare, nici voința politică, nici politica economice nu fac eforturi să avanseze introducerea euro, arată HVG. Guvernul lui Viktor Orban susține public că economia maghiară nu este pregătită.

Polonezii, danezii și suedezii nu vor moneda europeană

Polonia nu are un calendar oficial pentru trecerea la euro, iar, potrivit unui sondaj din 2024 citat de Euroactiv, 70% dintre polonezi se opun renunțării la zlot în favoarea monedei unice.

Danemarca și-a păstrat vechea monedă după ce a devenit membră a UE, coroana daneză. Copenhaga a negociat o clauză de neparticipare la zona euro. Prin urmare, nu este obligată să introducă această monedă. O altă țară nordică, Suedia, a organizat un referendum în 2003, iar populația a votat împotriva adoptării euro.

BCE a publicat primul său raport de progres pe tema dezvoltării virtuale a monedei euro. Specialiștii au stabilit în cadrul documentului aspectele esențiale, precum funcționalitatea viitoarei monede digitale dar și următorii pași de urmat pe parcursul proiectului. Totodată, confidențialitatea datelor la efectuarea tranzacțiilor devine pilonul de bază al euro digital.

Oficialii propun posibilitatea efectuării de plăți offline în magazine sau între persoane fizice pentru a oferi utilizatorilor același grad de intimitate ca în situația utilizării numerarului. Pentru a putea plăti cu euro digital fără conexiune la internet, utilizatorii trebuie să-și alimenteze în prealabil conturile de la bancomat sau online. În cadrul acestui tip de tranzacție, clienții pot folosi telefoanele mobile sau cardurile bancare să achite contravaloarea produselor cumpărate.

De asemenea, plata offline aduce un grad de confidențialitate ridicat, astfel încât datele personale ale tranzacției să rămână cunoscute doar de plătitor și beneficiar, fără a mai fi partajate către terți. Implementarea eficientă pe dispozitivele mobile a operațiunilor efectuate prin canale offline de plată va depinde de implicarea producătorilor din telecomunicații, care vor adapta tehnologia specifică pentru utilizarea telefoanelor fără internet la terminale.

Digitalizarea monedei unice se va realiza cu garantarea folosirii pe scară largă a euro digital ca mijloc de plată, fără a compromite stabilitatea financiară și respectarea politicii monetare. Pentru a ține sub control provocările cu care vine la pachet noua invenție, BCE stabilește limite în cazul persoanelor fizice și juridice.

Astfel, persoanele fizice nu vor putea fi remunerate în euro digital și vor avea limite de posesie. În schimb, persoanele juridice nu vor avea limite de posesie, dar nu pot acumula avere sub formă digitală. Acest lucru se produce din considerentul că euro digital nu trebuie să devină depozit, pentru acest lucru se va păstra rolul băncilor în asigurarea furnizării de servicii către economia reală. Rolul monedei virtuale euro va fi limitat strict ca metodă de plată.

Utilizarea noii monede va fi condiționată de deținerea unui portofel electronic, legat de contul bancar, prin care se va putea face transferul de lichidități. Prin intermediul contului bancar se vor putea depăși limitele de posesie stabilite pentru persoanele fizice, dacă există fonduri disponibile pe numele titularului.

Emiterea de euro digital se va realiza după ce Consiliul Guvernatorilor BCE va decide asupra legislației corespunzătoare și va selecta furnizorii responsabili de executarea infrastructurii cibernetice.

Germanii se tem să adopte euro digital. Moneda virtuală ar putea intra în circulație din 2026

Banca Centrală Europeană (BCE) se află în faza de pregătire a digitalizării monedei euro. Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, se teme de implementarea banilor virtuali.

Într-un sondaj relizat la sfârșitul anului trecut, mai mult de jumătate dintre cetățenii Germaniei nu puteau concepe existența unei monede euro digitale. Reticența germanilor de a se adapta noilor schimbări valutare propuse de BCE are fundamente istorice. Teama că nu ar putea avea control asupra finanțelor proprii este adânc înrădăcinată în mentalul colectiv.

Se schimbă banii, anunţ de ultimă oră al unui oficial de la BNR. Ce trebuie să ştie românii care preferă bani-cash

„Preferință numerarului în detrimentul altor forme de plată reflectă nivelul de cultură financiară al germanilor”, declară preşedintele Băncii Federale a Germaniei, Joachim Nagel.

Potrivit calendarului înaintat de economiștii din cadrul BCE, în noiembrie anul viitor ar putea apărea primele emisiuni de euro digital, ca din 2026 să intre în circulație. Oficialii susțin că securitatea și confidențialitatea datelor personale este garantată printr-un sistem complex de criptare, iar astfel utilizatorii sunt protejați contra tentativelor de fraudă.

„Ne imaginăm un euro digital ca o formă virtuală de numerar, care poate fi utilizat pentru toate plățile electronice. Numerarul fizic nu va dispărea pentru ca nimeni să nu fie depășit de noua tehnologie”, a precizat președintele BCE, Christine Lagarde.

Se schimbă banii. Românii vor putea plăti vacanţe „all inclusive” la Nisipurile de aur în euro

Criticii noului program valutar susțin că monedă digitală ar putea face Germania dependentă de tehnologie și vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice, cu toate măsurile de securitate promise de Banca Centrală Europeană, relatează Bloomberg. Nu doar germanii preferă numerarul.

Țări precum Austria, Slovacia sau Malta folosesc banii lichizi ca formă de plată mai mult decât utilizează cardul. La polul opus se află Olanda, care preferă soluțiile digitale și plățile fizice cu bani au devenit o raritate.