Se schimbă banii în România. Cum arată moneda de 10 lei lansată de BNR

Banca Națională a României (BNR) a anunţat luni că va introduce în circulație o monedă din aur cu tematica „Istoria aurului – Diadema princiară de la Bunești-Averești”.

Se schimbă banii. De la 1 ianuarie 2025, salariile se plătesc în euro

Pe aversul monedei, se regăsește o ilustrație a uneia dintre terminațiile în formă de animal ale diademei princiare de la Bunești-Averești. De asemenea, sunt incluse inscripția „Romania” dispusă într-un arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 lei” și anul emisiunii, care este „2023”. Reversul monedei prezintă o reprezentare a diademei princiare de la Bunești-Averești, însoțită de denumirea acesteia.

Alte articole

Analist economic, despre îndemnul lui Isărescu de a „strânge cureaua cu dietă sănătoasă”: România nu va trece la dietă, ci direct la terapie intensivă

Mugur Isărescu, avertisment pentru salariile românilor: „Sunt decorelate”

Monedele din aur vor fi protejate în capsule transparente din metacrilat și vor fi însoțite de broșuri de prezentare. Cumpărătorii vor primi, de asemenea, certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză și franceză, semnate de guvernatorul BNR și de casierul central.

Se schimbă banii! Moneda de 10 lei anunţată de BNR a fost lansată oficială. Cum arată

Numărul maxim de exemplare disponibile pentru moneda din aur este limitat la 1.000 de piese. Prețul de vânzare al monedei este de 690 de lei, fără TVA, dar incluzând broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele cu tema „Istoria aurului – Diadema princiară de la Bunești-Averești” sunt destinate circulației pe teritoriul României, iar procesul de introducere în circuitul numismatic va fi gestionat de sucursalele regionale ale BNR, inclusiv cele din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Achiziționarea acestor monede se poate face exclusiv prin intermediul serviciilor sucursalelor regionale ale BNR. Colecționarii pot consulta lista produselor numismatice disponibile la ghișeele sucursalelor băncii centrale, iar la lansarea unei noi emisiuni numismatice, un număr limitat de piese este disponibil pentru rezervări online, iar o parte poate fi achiziționată direct, fără rezervare prealabilă. „Pentru rezervarea pieselor numismatice în vederea achiziționării puteți utiliza acest Formular, în limita stocului destinat rezervărilor online. În cazul în care stocul de monede numismatice destinat rezervărilor online se epuizează, vă informăm că există și posibilitatea achiziționării direct de la ghișeele sucursalelor regionale ale BNR, fără a fi necesară o rezervare în acest sens, începând cu data lansării emisiunii respective”, anunță BNR.

BNR: Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,548 miliarde euro, la 162,434 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie-octombrie, cu 18,548 miliarde euro, la 162,434 miliarde euro, de la 143,886 miliarde euro la 31 decembrie 2022, arată datele publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

”În perioada ianuarie – octombrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 18,548 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 115,627 miliarde euro la 31 octombrie 2023 (71,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,2% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2023 nivelul de 46,807 miliarde euro (28,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,4% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18% în perioada ianuarie – octombrie 2023, comparativ cu 17,9% în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2023 a fost de 5,5 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2023 a fost de 99,1%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.

În perioada ianuarie-octombrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 18,34 miliarde euro, comparativ cu 22,971 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3,476 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,160 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 61 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 66 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor au însumat 6,148 miliarde euro (comparativ cu 9,529 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,078 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 70 milioane euro.