Se schimbă banii, nicio bancnotă nu va mai fi valabilă. Anunţul făcut de 24 de bănci

Se schimbă banii. Aproximativ 24 de bănci centrale din economiile avansate şi emergente sunt aşteptate să aibă în circulaţie monede digitale până la finele acestui deceniu, se arată într-un sondaj efectuat de Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), transmite Reuters.

Băncile centrale din întreaga lume au început să studieze şi să lucreze la versiuni digitale ale monedele lor care să fie utilizate în scopuri de retail, nedorind ca plăţile digitale să fie lăsate pe seama sectorului privat. Unele bănci centrale studiază şi versiuni digitale angro ale monedelor lor care să fie utilizate în tranzacţiile dintre instituţiile financiare.

Cu ocazia unui sondaj efectuat la finele anului trecut în rândul a 86 de bănci centrele, Banca Reglementelor Internaţionale a descoperit că majoritatea noilor monede digitale emise de băncile centrale vor apărea în sectorul de retail, astfel că 11 bănci centrale ar putea să se alăture omologilor din Bahamas, Caraibele de Est, Jamaica şi Nigeria care au introdus deja monede digitale în retail.

Se schimbă banii, ce spune ultimul Eurobarometru. 71% dintre români vor să primească salarii în euro

Alte articole

Se schimbă banii, anunţ oficial de la BNR. Cum arată moneda de 10 lei

Se schimbă banii în România? Ce spune Marcel Boloş despre trecerea de la leu la moneda euro

Pe partea de angro, care în viitor ar putea permite instituţiilor financiare să ofere noi funcţii, nouă bănci centrale ar putea lansa monede digitale, se arată în studiul publicat luni de BRI.

„Extinderea plăţilor transfrontaliere este unul din motoarele principale ale eforturilor băncilor centrale cu privire la monedele digitale angro”, susţin autorii raportului.

De asemenea, Banca Reglementelor Internaţionale susţine că ponderea băncilor centrale intervievate care sunt angajate într-o formă sau alta de monedă digitală a crescut până la 93%, iar 60% spun că monedele digitale stabile şi alte active cripto au accelerat eforturile lor.

În ultimele 18 luni, piaţa criptomonedelor a fost traversată de turbulenţe, precum falimentul TerraUSD, o aşa-numită stablecoin, în luna mai 2022, colapsul platformei de tranzacţionare a criptomonedelor FTX în luna noiembrie a anului trecut, precum şi falimentul unor bănci precum Silicon Valley Bank şi Signature Bank, ale căror servicii erau folosite de furnizorii de criptomonede.

Aproximativ 40% dintre respondenţii implicaţi în sondajul BRI au declarat că banca lor centrală sau alte instituţii din jurisdicţia lor au derulat recent un studiu cu privire la utilizarea stablecoins sau a altor active cripto în rândul consumatorilor şi companiilor.

„Dacă vor fi utilizate la scară largă pentru plăţi, activele cripto inclusiv stablecoins ar putea constitui o ameninţare la adresa stabilităţii financiare”, se arată în raportul BRI.

Înfiinţată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este cea mai veche instituţie financiară internaţională. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.

Febra euro a cuprins Bulgaria. Guvernatorul Bancii Nationale spune ca se va putea plati cu ambele valute la doar o luna de la adoptarea monedei euro

Pana la sfarsitul anului, bancile comerciale vor fi pregatite din punct de vedere tehnic sa accepte euro, potrivit lui Dimitar Radev, guvernatorul Bancii Nationale a Bulgariei (BNB). El a spus acest lucru in timpul audierii sale de catre comisia parlamentara pentru problemele Uniunii Europene, transmite Novinite.

10 moduri de a reduce deșeurile din plastic
Totusi, Radev a adaugat ca institutiile au o problema cu pregatirea si a indicat ca Posta. El a explicat ca a fost elaborata o strategie pentru adoptarea monedei comune europene.

Guvernatorul BNB a subliniat ca organismul guvernamental se pregateste intens pentru adoptarea monedei, inclusiv prin furnizarea de centre de numerar si de noi masini blindate.

Potrivit acestuia, banca s-a pregatit pana acum pentru adoptarea monedei euro de la 1 ianuarie anul viitor si daca termenul limita va fi amanat pana la 1 ianuarie 2025, BNB va fi pe deplin gata. El a adaugat ca se planuieste sa se poata plati cu ambele valute la doar o luna de la adoptarea monedei euro, dar schimbarea va fi in euro. In acest fel, leva va fi scoasa din circulatie. Preturile din magazine vor fi anuntate in ambele monede cu 6 luni inainte si cu un an dupa adoptarea monedei euro.

Stoyan Taslakov, de la Partidul „Vazrazhdane” a declarat ca BNB se grabeste sa se pregateasca pentru adoptarea monedei euro inainte de organizarea referendumului initiat de ei.

Radev a declarat ca BNB si intregul sector bancar fac parte din sistemul bancar european si in acest sens, excluzand politica monetara, fac parte din Zona Euro. El a mai adaugat ca suspendarea pregatirilor pentru adoptarea monedei inseamna un pas inapoi si poarta cu sine multe riscuri – de exemplu, iesirea din mecanismul valutar.

Dimitar Radev a mai spus ca din octombrie 2021 a fost elaborata o strategie de informare pentru a explica beneficiile monedei euro.

Ieri, dupa intalnirea sa cu grupul parlamentar WCC-DB, Dimitar Radev a anuntat ca va lucra pentru admiterea Bulgariei in zona euro cel tarziu la 1 ianuarie 2025.

Radev candideaza pentru un al doilea mandat in fruntea Bancii Nationale a Bulgariei din partea partidului GERB-SDS, iar ieri a devenit clar ca candidatura sa a primit si sprijinul WCC-DB.

Se schimbă banii. Bancnotele nu vor mai avea nicio valoare, anunţul vine direct de la UE

Se schimbă banii. Comisia Europeană va prezenta, miercuri, cadrul legislativ pentru forma digitală a monedei euro, un proiect care a generat teorii ale conspirației dar a produs și ostilitatea băncilor, criticii săi spunând că nu răspunde la o așteptare veritabilă a cetățenilor.

„Pentru moment, euro digital pare o soluţie în căutarea unei probleme pe care să o rezolve”, a ironizat eurodeputatul german, Markus Ferber. Potrivit acestuia, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană „trebuie încă să explice în mod convingător de ce am avea nevoie de el”.

Pentru BCE, dematerializarea crescută a plăţilor, în special în contextul exploziei comerţului electronic, necesită crearea unui euro digital, în caz contrar existând riscul ca moneda unică să fie concurată din ce în ce mai mult de criptomonede sau de versiunile digitale ale monedelor străine.

BCE a început, în luna iulie 2021, un studiu cu privire la furnizarea de monede şi bancnote sub formă electronică, începând din 2027 sau 2028.

Se schimbă banii. Proiectul de act normativ ce urmează să fie prezentat ar urma să stabilească cadrul juridic necesar. Acest proiect va fi negociat timp de mai multe luni cu statele membre şi cu Parlamentul European.

Euro digital generează, înainte de toate, incertitudini alimentate de campaniile de dezinformare. Pe reţelele sociale au apărut zvonuri că se intenţionează eliminarea banilor numerar pentru a „permite o supraveghere generalizată a cetăţenilor”, prin intermediul controlului achiziţiilor şi tranzacţiilor lor financiare.

Cu toate acestea, moneda electronică nu va fi decât o opţiune de plată suplimentară, care va completa numerarul. Stocat pe un card sau pe telefonul mobil, euro digital va oferi o opţiune de plată care va conserva anonimatul.

Însă micile companii şi anumite asociaţii cu scop nelucrativ vor putea refuza să accepte plăţi cu euro digital, la fel ca şi persoanele fizice în cadrul tranzacţiilor lor personale, potrivit unei versiuni de a lucru a proiectului de reglementare consultat de AFP, conform Agerpres.

Euro digital „nu va înlocui numerarul” iar cetăţenii europeni vor fi liberi să îl utilizeze sau nu, a precizat, săptămâna trecută, François Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor BCE. Va avea aceleaşi caracteristici ca banii lichizi şi va garanta respectul vieţii private, a mai spus el într-o conferinţă organizată la Paris.

China testează deja la scară largă un yuan digital. SUA şi Marea Britanie au şi ele în vedere o versiune electronică a monedelor lor.

„Atunci când totul devine digital, de ce moneda băncii centrale să fie singura care rămâne sub formă de hârtie?”.

Susținătorii ideii argumentează că un euro electronic va asigura un serviciu universal şi gratuit, beneficiind de o garanţie publică. Va fi accesibil celor patru milioane de europeni care în prezent nu au un cont bancar în condiţiile în care plăţile online devin o nevoie fundamentală. Biroul european al Uniunii Consumatorilor s-a declarat şi el foarte favorabil acestui proiect.

Însă băncile sunt îngrijorate de posibilele pierderi de venituri şi de riscurile pentru stabilitatea financiară dacă persoanele particulare îşi vor retrage masiv depozitele din conturile curente pentru a le depozita în euro digital. La fel ca monedele şi bancnotele, stocurile de euro digital nu ar mai fi înscrise în bilanţurile lor.

Pentru a linişti instituţiile financiare, textul Comisiei prevede că BCE „va dezvolta instrumente pentru a limita utilizarea euro digital ca rezervă de valoare”. Practic, BCE va impune fiecărei persoane particulare un plafon pentru euro digital. În luna mai un responsabil de la BCE sugera un plafon de 3.000 de euro.

Utilizatorii „nu vor avea o relaţie contractuală cu BCE”, se mai arată în proiectul de reglementare. Euro digital va fi distribuit de bănci care îl vor putea integra în serviciile existente.

Când se schimbă banii în România. Klaus Iohannis, anunţ oficial despre trecerea la euro

Când se schimbă banii în România? Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în acest moment România nu îndeplineşte, deocamdată, criteriile privind aderarea la zona euro, subliniind că nu este realist ca ţara noastră să fixeze un termen pentru aceasta.

„În condiţiile în care avem crize suprapuse, criză energetică, avem probleme majore cu industria europeană, căutăm soluţii pentru competitivitate europeană, avem o inflaţie mare, este destul de complicat de dat un termen. Eu nu cred că în acest moment este realist pentru România să fixeze orice termen pentru intrarea în Zona Euro. Criteriile pentru intrarea în Zona Euro sunt cunoscute, sunt multe criterii. Există o perioadă de preaderare. Eu cred că în acest moment România încă nu îndeplineşte aceste criterii şi, atunci când vom îndeplini majoritatea criteriilor, putem să începem să ne facem un plan mai concret când să intrăm în Zona Euro, dar acum mie mi se pare un pic riscant să dăm un termen”, a spus şeful statului, aflat la Bruxelles.

Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins.

Se schimbă banii. Ministrul de Finanţe a anunţat când va trece România la moneda euro

Se schimbă banii şi în România, dar în 2029. „Dacă PNRR se va implementa în totalitate, putem să gr[bim această accedere mai devreme de 2029. Vom avea și criterii de cconvergență nominală îndeplinite, dar vom crește și convergența reală”, a precizat el.

Provocarile sunt, dar suntem mult mai stablili decât în martie anul trecut când eram la câteva zile de la declanșarea conflictului.
„Am încredere în capacitatea mediului de afaceri românesc și a popoprului de a trece peste toate problemele și de a merge mai rapid mai departe. Singura chestiune de făcut: să stăm la masă în dialog”, a afirmat el.

Se schimbă banii. BNR, precizări oficiale despre trecerea de la leu la euro. Avertisment oficial pentru toţi românii după ce Bulgaria a anunţat deja conversia

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Se schimbă banii. Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.

Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier

Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.

Se schimbă banii mai repede în Bulgaria

Bulgaria renunţă la data ţintă – ianuarie 2024 – pentru adoptarea euro, a anunţat vineri ministrul de Finanţe, Rossitsa Velkova, adăugând că ţara ar putea adera la zona euro în 2025, transmite Reuters, citat de Agerpres.

„Nu ne-am îndeplinit angajamentele pentru intrarea în zona euro şi trebuie să îndeplinim criteriile privind inflaţia”, le-a pus jurnaliştilor Velkova.

Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, ar atrage mai multe investiţii străine şi ar ajuta ţara să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro.

Obiectivul Bulgariei era să adere la zona euro din 2024 dar ţara se confruntă cu turbulenţe politice, în aprilie fiind organizată a cincea rundă de alegeri din ultimii doi ani.

Velkova a explicat că Bulgaria nu îndeplineşte criteriile privind inflaţia şi nici nu a adoptat schimbările necesare în legislaţie.

„Nu ne-am îndeplinit angajamentele pe care le-am făcut când ne-am alăturat mecanismului ERM-2 (anticamera euro) şi nu îndeplinim criteriile privind inflaţia”, a declarat ministrul de Finanţe.

Dacă nu va exista claritate privind ţinta de aderare la euro în următoarea jumătate de an, impactul asupra ratingurilor ţării va fi unul negativ, a avertizat oficialul bulgar. Totuşi, a adăugat Velkova, ţara încă ar putea face eforturi să finalizeze adoptarea euro de la mijlocul anului viitor, dacă îndeplineşte criteriile necesare.

Luna aceasta, agenţia de evaluare financiară Moody’s a confirmat la „Baa1” ratingul Bulgariei pe termen lung, în valută şi monedă locală, cu perspectivă stabilă, şi a apreciat că ţara încă îşi poate îndeplini obiectivul de aderare la euro din 2024, iar scenariul principal indică faptul că acest proces va fi probabil întârziat cel puţin până în 2025.

Confirmarea ratingului Bulgariei vine pe fondul aşteptărilor Moody’s că actuala criză energetică din Europa nu va slăbi semnificativ situaţia fiscală şi economică a ţării, dar agenţia avertizează asupra riscurilor la adresa eficacităţii Guvernului şi a progreselor în domenii cheie din cauza perioadei prelungite de instabilitate politică.

Sprijinul faţă de profilul de creditare al Bulgariei rezultă din perspectiva adoptării euro, în pofida riscului întârzierii procesului dincolo de 2024, se arată în comunicatul Moody’s.

Perspectiva stabilă reflectă aşteptările Moody’s privind fluctuaţii relativ reduse ale principalilor indicatori economici şi fiscali ai ţării, în următoarele 12-18 luni. De asemenea, reflectă echilibrul riscurilor între potenţialele efecte negative asupra profilului de creditare, cauzate de situaţia politică din ţară, şi potenţialele efecte pozitive ale eventualei adoptări a monedei unice.

Analiştii Moody’s estimează că economia bulgară a înregistrat o creştere de 2,7% în 2022, urmată de o încetinire la 1,4% în 2023, în timp ce rata inflaţiei ar urma să scadă la 6% la finalul lui 2023, de la 14,3% la sfârşitului anului trecut. Deficitul bugetar al Bulgariei ar urma să rămână stabil, la 3% din PIB în 2023 şi 2024, în timp ce nivelul datoriei guvernamentale ar urma să crească uşor, la 23,8% din PIB şi 24,7% din PIB la finalul lui 2023, şi respectiv, la finalul lui 2024.

Agenţia de evaluare financiară va revizui în creştere ratingul Bulgariei dacă se va înregistra o sporire a perspectivelor de creştere a economiei pe termen lung, în urma îmbunătăţirii mediului instituţional şi a infrastructurii, precum şi în urma intrării ţării la zona euro.

Agenţiile de rating Standard & Poor’s şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii – n.r.) „BBB”, au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

Urmarește RomaniaTV.net și pe