Documentele arată că unii operatori economici înregistrează arierate bugetare, iar în prezent, nu au surse de finanţare pentru stingerea acestor obligaţii.
„După cum se constată sunt riscuri majore care pot afecta capacităţile producţiei de apărare, situaţie care poate fi evitată in condiţiile aplicării prevederilor art. 346 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, conform căruia orice stat membru poate lua măsurile pe care la consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război sub condiţia ca aceste măsuri să nu modifice condiţiile de concurenţă pe piaţa internă în ceea ce priveşte produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ care se referă la companii din industria de apărare pe care Ministerul Economiei le controlează integral.
După aplicarea aceastei măsuri sunt avute în vedere şi alte măsuri de reorganizare şi restructurare pentru operatorii economici din industria de apărare, care să conducă la viabilizarea acestora.
„Scopul principal este acela de a lua, cu celeritate, toate măsurile necesare redresării activităţii operatorilor economici cu capital integral de stat din punct de vedere economico-financiar, al eficientizării şi dezvoltării pe acestora pe termen mediu şi lung”, se mai arată în proiect.
Autorii proiectului spun că este necesară adoptarea unui act normativ pentru a nu se ajunge în situaţia în care aceşti operatori economici vor intra în stare de faliment, fapt care ar conduce la imposibilitatea asigurării capacităţilor necesare protejării, în timp real, a intereselor esenţiale şi ale siguranţei naţionale care să soluţioneze această stare de fapt.
Unul din cele două proiecte se referă la operatorii economici cu capital integral de stat din industria de apărare care au o pondere semnificativă în producţia de armament muniţie, blindate, furnizori de bază pentru Forţele Sistemului Naţionale de Apărare (FSNA): Uzina Mecanică Bucureşti SA, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Automecanica Moreni, Tohan, Metrom, Fabrica de Pulberi Făgăraş, Pirochim Victoria şi Uzina Mecanică Sadu.
Situaţia economico-financiară a acestor operatori este grevată de datorii mari la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat, spun autorii proiectului.
Datoriile acumulate au generat capitaluri proprii negative fiind situaţii in care depăşesc valoric capitalul social al operatorilor economici.
Al doilea proiect de Ordonanţă se referă la conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici din industria de apărare care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei.
„Datoriile pe care aceştia le înregistrează la bugetul de stat sunt generate de cheltuielile pentru menţinerea şi conservarea capacităţilor de producţie pentru apărare în conformitate cu dispoziţiile tuturor actelor normative incidente. Din datele prezentate de unii dintre operatorii economici din industria naţională de apărare se constată că aceştia au înregistrat obligaţii fiscale în cuantum de 102,02 milioane lei pe care nu le pot achita şi care conduc la creşterea plăţilor restante, creează instabilitate, agravează situaţia economico-financiară, existând astfel riscul ca aceşti operatori economici să nu poată realiza produse şi servicii prevăzute prin Planul de mobilizare la nivelul cerinţelor FSNA afectează interesele esenţiale de securitate ale statului român”, arată documentul.
Acesta menţionează că stingerea prin conversie în acţiuni a obligaţiilor fiscale creează premise pentru redresarea şi refacerea capacităţii financiare a acestor operatori economici şi menţinerea capacităţilor de producţie pentru apărare.
„Situaţia economică şi financiară critică pe care o înregistrează în prezent o serie de operatori economic din industria naţională de apărare se datorează lipsei de comenzi şi contracte din partea instituţiilor FSNA, precum şi nealocării de fonduri suficiente pentru retehnologizarea şi modernizarea fluxurilor de producţie la standarde compatibile cu cele ale NATO şi ale UE”, mai arată documentul.