Se taie pensiile sau România pierde fonduri europene de miliarde de euro. Marcel Boloş: „Ne poate costa usturător”

UPDATE:  Liderii coaliției discută  de câteva ore după ce Comisia Europeană a blocat peste trei miliarde de euro din cauza ratării mai multor jaloane de către guvernul de la București. Cel mai important punct pe ordinea ședinței o reprezintă pensiile speciale. Proiectul de lege care se află acum în Parlament, a fost adoptat de Guvern la finalul anului trecut, dar este blocat în forul legislativ.

Se va discuta la această ședință despre cum trebuie să fie amendată forma trimisă în Parlament de Executiv, astfel încât să se țină cont atât de recomandările făcute de Banca Mondială, cât și de recomandările făcute de Comisia Europeană.

Liderii coaliției iau în calcul o impozitare a pensiilor speciale, mai exact acea parte contributivă, plătită de la bugetul de stat, care este cea mai consistentă a pensiilor speciale. Urmează să se ia o decizie cu privire la procentul cu care acestea să fie impozitate.

Liderii coaliției iau în calcul varianta ca acest impozit să fie în așa fel conceput încât nicio pensie specială să nu depășească salariul președintelui României, în prezent în cuantum de 14.600 de lei pe lună.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Pensii 2025. Creşte vârsta de pensionare la nivelul anului 2045 şi scade plafonul de calcul la 65% din media veniturilor, proiectul de lege avansează rapid în Parlament

Pensiile speciale ar putea să coste şi mai mult bugetul României. „Pot să vă confirm conţinutul jalonului 215 din PNRR pe care îl ştiu pe de rost şi care spune două lucruri esenţiale pentru pensiile speciale. Prima condiţie de sustenabilitate, adică să generăm prin proiectul de lege privind pensiile speciale cheltuieli pe care le putem susţine pe termen lung din bugetul de stat. Deci discutăm nu de o cheltuială de pe o zi pe alta. Cea de-a doua condiţie este cea legată de contributivitate. Sigur de aici discuţiile care au loc în spaţiul public şi se nasc pe marginea acestui proiect de lege pot să fie numeroase, dar validarea efectivă a acestui jalon are loc de către Comisia Europeană. În situaţia în care noi nu ajungem la o soluţie cu Comisia Europeană, există mecanismul plăţilor parţiale şi aici sigur ne poate costa usturător, sume de ordinul sutelor de milioane de euro dacă nu ajungem la validarea acestui jalon în relaţia cu Comisia Europeană. Până la urmă este o asumare de responsabilitate din partea Guvernului şi Parlamentului României”, a afirmat Marcel Boloş, chestionat despre subiect marţi la Digi 24.

Ministrul PNL a adăugat că cei din Comisia Europeană sunt intransigenţi, fiind trei piloni fundamentaţi pentru PNRR la care nu vede ca cei din Comisie să se clintească şi să fie maleabili. Ce trei piloni sunt  reforma pensiilor, este guvernanţa corporaţiilor de stat şi este decarbonizarea, a precizat Boloş.

„Vreau să să spun cât de intransigentă este Comisia şi că noi avem trei piloni fundamentali pentru PNRR care sunt legaţi de aprobarea PNRR şi la care nu văd Comisia să facă nici la stânga, nici la dreapta – este reforma pensiilor, este guvernanţa corporaţiilor de stat şi este decarbonizarea. Sunt măsuri dureroase pe care trebuie să le conştientizăm foarte bine pentru că noi, i-am spus şi domnului premier, înaintăm cu proiectele de investiţii, avem în spate angajamente pe care ni le asumăm din banii din PNRR. Aceste investiţii sunt de ordinul zecilor de miliarde de euro şi noi practic intrăm într-un drum cu înfundătura, dacă reformele asumate nu le facem şi atunci problema se complică substanţial. România are nevoie de cererile de plată să fie onorare integral, pentru că angajamentele sunt de ordinul zecilor de miliarde de euro. Să nu uităm că reforma pensiilor are cele două subcomponente. Pe de o parte este proiectul legii privind pensiile speciale şi pe de altă parte este reforma pensiilor care urmează ca jalon pentru următoarea cerere de plată şi din acest punct de vedere trebuie să fim foarte atenţi la deciziile pe care le luăm, pentru că e un jalon foarte, foarte greu pentru România”, a concluzionat Marcel Boloş.

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a precizat că nu va accepta ca pensiile militarilor să fie considerate pensii speciale, astfel că la nivelul coaliţiei de guvernare a fost constituit un grup de lucru care va analiza legea pensiilor şi va veni cu amendamente. El a arătat că legea nouă a pensiilor nu va fi retroactivă şi că nu este normal ca o persoană care a lucrat o zi ca magistrat să beneficieze de legea specială.

Pensii 2023, ce şi-a asumat România în PNRR. Apare o nouă formulă de calcul, se recalculează totul. Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare

EXCLUSIV Marcel Ciolacu: „PSD va veni cu o lege a pensiilor care să îndeplinească jalonul din PNRR. Nu putem decapita armata, cu război la graniţă. M-am săturat de aceşti mincinoşi”