„Mă aştept să trecem iarna doar cu gaz românesc, depozitele sunt în supraplin, undeva la 103,29%”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la RFI. Potrivit ministrului, România va trece iarna aceasta doar cu gaze din producţia internă. În unele oraşe din ţară, primăriile au început deja să livreze căldură în apartamente.
Întrebat cât este de pregătită România pentru sezonul rece, Burduja a dat asigurări „că România are mai multe gaze chiar decât anul trecut înmagazinate”, adăugând că este de aşteptat să trecem iarna cu gaz românesc.
„Prin aceste producţii şi respectiv extrageri, reuşim să ne acoperim consumul. Mă aştept să trecem iarna doar cu gaz românesc, cu excepţia acelor cazuri în care, din raţiuni comerciale, anumite companii decid să importe, atunci când gazul de import e mai ieftin decât extragerea gazului din depozite”, a adăugat acesta, potrivit sursei citate.
Mai mult, Sebastian Burduja a vorbit inclusiv despre posibilitatea ca România să se confrunte cu o iarnă extrem de geroasă.
„România are posibilitatea de a importa gaze. Pe segmentul de gaze, acolo am temerile cele mai mici, pentru că pe consumul estimat, respectiv producţie, plus extragere din depozite, nu ar trebui să avem nici un fel de problemă. Dacă se va pune totuşi problema unor importuri, putem să apelăm în continuare la gazul din Azerbaidjan, care vine prin Turcia şi urcă prin Bulgaria spre România”, a spus ministrul.
Cât despre facturile care vor veni, „rămân plafonate la aceleaşi plafoane maxime pe care acum le cunoaştem”, a subliniat Burduja.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: Nu mi se pare normal ca eu, şeful ANRE sau Ion Ţiriac să beneficiem de preţ plafonat. Putem discuta de o piaţă liberă când avem o piaţă europeană nefuncţională?
Ministrul Energiei Sebastian Burduja a declarat recent, în cadrul Profit Energy.forum – Energia românească post-plafonare – Ediţia a VIII-a, că el crede într-o piaţă liberă şi într-o reliberalizare etapizată, cu câteva obiective nenegociabile, cum ar fi protejarea consumatorilor vulnerabili şi a celor industriali, eferindu-se la cadrul legislativ care va intra în vigoare în aprilie 2025, când ar trebui să se încheie actuala legislaţie de plafonare/compensare.
„Sistemul actual este un sistem care nu este perfect. Nu mi se pare normal ca eu, şeful ANRE sau Ion Ţiriac să beneficiem de un preţ plafonat. Vom proteja consumatorul final, pe toţi românii care nu-şi pot achita facturile. La fel de important este să protejăm consumatorii industriali, pentru că dacă ei nu vor putea funcţiona, oamenii nu vor avea locuri de muncă. Avem timp să punem la punct toate aspectele până în luna ianuarie, pentru ca în aprilie să poată fi implementate”, a afirmat ministrul Energiei.
„Trebuie să ne gândim la alte vulnerabilităţi, medicale, socio-economice. A fost important să menţinem această schemă de compensare/plafonare, vedem ce se-ntâmplă în jur Orientul mijlociu, cu preţul barilului”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, statul român a fost nevoit să intervină: „Amintiţi-vă de 2020-2021, de la 15 euro/MWh s-a ajuns la mii de euro/MWh”.
„Putem discuta de o piaţă liberă când avem o piaţă europeană nefuncţională? N-ar trebui să beneficieze România de înţelegere din partea partenerilor europeni?”, s-a întrebat retoric ministrul. Referindu-se la decuplarea pieţei energiei din Europa de Est de cea Ocidentală, ministrul a precizat că România nu poate accepta la nesfârşit ca unele state să nu-şi dezvolte reţelele, în condiţiile în care legislaţia europeană prevede ca fiecare stat să ofere capacităţi de interconectare de 15%.
„Este o problemă că Austria refuză să se interconecteze mai bine cu Slovacia şi cu Ungaria”, a declarat Burduja, precizând că guvernul României este dispus să negocieze cu UE prelungirea unor măsuri, mai ales în contextul războiului din Ucraina şi exporturilor către Ucraina şi Republica Moldova.
Acesta a adăugat că, în prezent, România se află doar într-o primă fază a infringementului CE: „Nu trebuie să ne temem că UE va veni şi că ne va impune ceva”.
Referindu-se la exporturile către Ucraina şi Republica Moldova, Burduja a precizat că, deşi acestea par mici, de 7-10% din totalul exporturilor, este important când sunt efectuate pentru a estima impactul asupra preţurilor.
„De multe ori exporturile către restul Europei sunt doar scriptice, cele către Ucraina şi Republica Moldova sunt fizice, nu doar scriptice”, a explicat acesta.