Sebastian Burduja, veste bună despre facturile românilor: Un scenariu de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, aşa cum este astăzi, pentru 3-6 luni

Sebastian Burduja a anunţat că românii vor afla până la 1 februarie ce se întâmplă cu tarifele la energie. Ministrul Energiei a anunţat că un scenariu de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare a preţurilor la energie la acelaşi nivel din prezent pentru încă trei luni sau şase luni.

”A treia prioritate pe anul acesta este modul în care funcţionează piaţa energiei şi, în mod special, schema de compensare-plafonare. Sunt convins că e cel mai important subiect pentru români şi pentru companiile româneşti. Până acum, ministerul Energiei a făcut plăţi de 17 miliarde de lei în cadrul acestei scheme şi, din ceea ce ştim, Ministerul Muncii undeva la 10 miliarde de lei”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Sebastian Burduja.

El a precizat că datoriile pe care Ministerul Energiei le are la furnizori sunt de 165 de milioane de lei. ”Noi compensăm pentru clienţii non-casnici, mediul economic, Ministerul Muncii pentru clienţii casnici. Datoriile către furnizori la această dată nu sunt mari în raport cu cât au fost ele în trecut, deci la Ministerul Energiei 165 de milioane de lei, am avut şi miliarde, dar sunt multe cereri în validare la ANRE. Lucrăm bine cu Autoritatea şi sunt convins că în cel mai scurt timp trebuie găsite soluţii pentru că presiunea pe furnizori este mare. Sunt şi câteva speţe mai delicate şi nu vrem să se ajungă sub nicio formă în situaţia în care un furnizor, de exemplu, nu poate să plătească distribuitorul şi se trezeşte cu portofoliul de clienţi aruncaţi în FUI. Asta va genera efecte în lanţ şi ne vom strădui să evităm un asemenea scenariu”, a explicat ministrul Energiei.

Concedieri 2025. Încep restructurările de la stat, bugetarii dau concurs pentru a-şi păstra postul, anunţ oficial: „20% pleacă acasă!”

Alte articole

Sebastian Burduja, anunţ despre facturile românilor la energie: „Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Schema de plafonare-compensare ar putea continua. Un alt scenariu vizează vouchere pentru consumatorii vulnerabili”

Hidroelectrica, atenţionare pentru toţi clienţii! Mesajul a fost postat pe Facebook

El propune o prelungire a schemei de compensare-plafonare pentru o perioadă de trei sau şase luni. ”Considerăm că avem argumente pentru ca la proiectul de buget să fim cel puţin în situaţia proiectului de buget şi bugetul adoptat pentru anul trecut. Dacă vă amintiţi, Ministerul Energiei a primit un miliard de lei şi Ministerul Muncii cam tot atât, ceea ce ar da un spaţiu de respiro furnizorilor. De ce este important? Pentru că unul dintre scenariile de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, aşa cum este astăzi, pentru trei luni, şase luni, având în vedere că situaţia în regiune este complicată, având în vedere creşterile de preţ la gaz mai ales, pe piaţa internaţională, având în vedere că vrem să-i protejăm pe clienţii finali. Deci o perioadă tranzitorie, trei luni, şase luni de zile şi vom decide acest lucru. Scenariul despre care vorbesc este acelaşi, forma în vigoare care este valabilă până la 1 aprilie, deci o continuare pentru un număr de luni”, a mai declarat Sebastian Burduja.

El a prezentat şi alte scenarii de lucru în legătură cu această schemă de compensare-plafonare.

“Până la finalul lunii ianuarie noi ne vom reuni din nou în cadrul Comitetului Interministerial şi vom alege cea mai bună opţiune, păstrăm schema actuală exact aşa cum e, ţintim mai bine sprijinul pentru consumatorii vulnerabili şi subvenţionăm pe baza datelor socio-economice din fiecare gospodărie şi nu pe baza nivelului de consum cum s-a mers până acum, sau optimizăm într-un alt fel schema de compensare-plafonare actuală, dacă înseamnă să renunţăm la unul dintre praguri sau să-l ajustăm pe altul, vom vedea. Dar acestea sunt scenariile de lucru şi mă simt dator să vă ţin la curent. În orice caz, până la 1 februarie trebuie să avem o decizie luată”, a afirmat ministrul Energiei.

Sebastian Burduja: Dacă vrem ca românii să aibă o energie sigură, accesibilă şi curată, trebuie să facem investiţii

Burduja: Dacă vrem ca românii să aibă o energie sigură, accesibilă şi curată, trebuie să facem investiţii/ Anul trecut am pus în funcţiune 1.200 de megawaţi, anul acesta am spus că ne dublăm performanţa, deci 2.500 de megawaţi, dar am putea ajunge la 3.800
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că, pentru ca românii să aibă o energie sigură, accesibilă şi curată, trebuie făcute investiţii. El a amintit că anul trecut au fost puse în funcţiune sisteme cu o putere de 1.200 de megawaţi, mai mult decât în precedenţii patru ani la un loc, anul acesta performanţa se va dubla cel puţin, adică va ajunge la 2.500 megawaţi, dar s-ar putea ajunge chiar la 3.800 de megawaţi.

”Dacă vrem ca românii să aibă o energie sigură, accesibilă şi curată, trebuie să facem investiţii. Fiecare megawatt pe care îl aducem în Sistemul Energetic Naţional înseamnă şansa românilor de a avea facturi mai mici şi – asta trebuie să le spunem – şi şansa companiilor româneşti de a avea facturi mai mici. Dacă anul trecut noi am pus în funcţiune undeva la 1.200 de megawaţi, cred că este mai mult decât în precedenţii patru ani la un loc, dacă anul acesta am spus că ne dublăm performanţa, deci undeva la 2.500 de megawaţi, dar pe datele de la Transelectrica, pe datele din industrie, am putea ambiţios să ajungem la peste 3.800 de megawaţi”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Sebastian Burduja.

El a dat câteva exemple de investiţii care vor fi încheiate în acest an. ”La Năvodari, 72 de megawaţi, centrala în cogenerare, foarte aproape de 100%, din ceea ce ştiu sunt în probe, deci ne aşteptăm ca în prima parte a acestui an să fie gata. Iernutul, peste 95%, o epopee aparent fără sfârşit. Vă reamintesc că, pe mandatul meu anterior, am reuşit să reluăm acest contract. (…) Ultimul termen pe care-l au, şi noi suntem şi finanţatorii acestui proiect prin Planul Naţional de Investiţii, este sfârşitul lunii mai acest an, anul curent. Deci în luna iunie trebuie să avem la Iernut aceşti 430 de megawaţi”, a afirmat Burduja.

El a amintit şi de investiţiile în mai multe CET-uri, unele dintre acestea urmând să fie finalizate în acest an.

”Şi mai sunt câteva investiţii, ceva mai mici, e adevărat: CET Arad, CET Oradea, CET Brazi, CET Arad Hidrocarburi, la Arad sunt două centrale de termoficare, CET Palas de la Constanţa. Toate acestea ar trebui terminate până la finalul acestui an, deşi, de exemplu, Constanţa şi Arad au, prin PNRR, termen mijlocul anului viitor. La Constanţa gradul de execuţie, de exemplu, astăzi este de 50%. Este posibil să se termine anul acesta”, a declarat ministrul Energiei.

De asemenea, el a prezentat stadiul investiţiei de la Mintia. ”La Mintia, graficul pe care ieri l-am solicitat şi l-am primit arată că, până la finalul acestui an, ar trebui să fie cel puţin 1.000 de megawaţi conectaţi la sistem. E adevărat, sunt şi aspecte mai puţin simple, staţia de reglare şi măsurare gaze, de exemplu, suntem într-un dialog şi cu Mass Mintia şi cu Transgaz astfel încât toate aceste lucruri să se poată întâmpla în grafic. Va fi cea mai mare centrală pe gaz din Europa, toată va fi gata în 2026. Dar dacă am avea în plus 1.000 de megawaţi, 1.091 ca să fiu exact, anul acesta ar fi un ajutor fantastic pentru iarna următoare”, a mai declarat Sebastian Burduja.

Burduja: Ne-am propus prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune/ Trebuie să venim cu un punct de vedere unitar în faţa Comisiei Europene pentru a obţine aceste derogări de termene

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că România îşi propune prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune, în condiţiile în care nu are cu ce să le înlocuiască în acest moment, şi a precizat că trebuie mers cu un punct de vedere unitar în faţa Comisiei Europene pentru a obţine aceste derogări de termene. Burduja a estimat o prelungire a termenului de exploatare a centralelor pe cărbune cu trei ani.

”Ne-am propus prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune. Nu avem altă variantă în contextul în care energia României trebuie să fie o energie sigură şi nu avem cu ce să înlocuim grupurile pe cărbune, în acest moment, cel puţin. Mai mult, grupurile pe gaz din planul de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia au întârzieri, trebuie să o spunem deschis, au fost licitaţii, cum este cea de la Işalniţa, unde nu a fost niciun ofertant. La fel s-a întâmplat, din păcate, la Electrocentrale Craiova, cu banii din PNRR, dar ăsta e alt subiect. Şi acum urmează să vedem dacă facem studii de piaţă noi, cu siguranţă va fi nevoie de noi licitaţii. Deci toate aceste lucruri generează întârzieri”, a declarat Sebastian Burduja, joi, într-o conferinţă de presă.

Vestea venită direct de la BNR pentru milioane de români. Totul se întâmplă din ianuarie 2025, Mugur Isărescu a dat ordinul

El a prezentat trei lucruri care trebuie făcute în următoarea perioadă, în această direcţie. ”Avem trei lucruri de făcut. Avem de negociat cu Comisia Europeană o ajustare a PNRR-ului pentru că jalonul acesta a fost considerat închis, îndeplinit de România. E adevărat că regulamentul european permite discuţii. (…) Al doilea lucru este să renegociem planul de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia, lucrurile sunt legate între ele, şi al treilea lucru este să modificăm legea decarbonizării. Probabil al treilea este şi cel mai simplu pentru că depinde strict de voinţa politică pe care o avem la nivel intern. În orice caz, având în vedere termenele actuale, nu putem să ne permitem, din punctul meu de vedere, ca din 2026 să nu mai putem conta pe Complexul Energetic Oltenia. Pur şi simplu nu avem cu ce să înlocuim aceste grupuri pe cărbune”, a transmis ministrul Energiei.

El a făcut un apel la toate părţile implicate pentru ca România să meargă cu un punct de vedere unitar în faţa Comisiei Europene.

”Apelul meu este către toate părţile implicate. Avem un Comitet Interministerial al Cărbunelui, care include MIPE, include Ministerul de Finanţe, include mai multe părţi interesate, CEO, Complexul Energetic Valea Jiului. Deci noi toţi trebuie să tragem la aceeaşi barcă şi noi, Guvernul, şi Parlamentul României şi am avut aceste discuţii astfel încât să venim cu un punct de vedere unitar în faţa Comisiei şi să obţinem aceste derogări de termene”, a mai declarat Burduja.

El se aşteaptă la o flexibilitate a Comisiei Europene în legătură cu această solicitare a României. ”Nu cred că este prea mult ceea ce cerem. Sunt alte state europene care au centrale pe cărbune până în 2049, dacă nu mă înşel, e adevărat, au o dependenţă ceva mai mare de cărbune, dar totuşi, având în vedere toate progresele pe care România le-a făcut, având în vedere că piaţa românească e foarte bine interconectată, având în vedere că suntem un bun cetăţean european, mă aştept să existe o flexibilitate pe măsură şi din partea Comisiei Europene şi, de fapt, un tratament obiectiv al situaţiei României, care nu îşi permite să devină dependentă de alte state, de resursele altor state. Din contră, trebuie să fie un pilon de stabilitate şi cred că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, cu sprijinul pentru Republica Moldova, cu evoluţiile din proiectul Neptun Deep, demonstrează că România poate să joace acest rol”, a mai afirmat Sebastian Burduja. El a adăugat că estimează ca această derogare să fie de trei ani.