Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, oferă asigurări importante referitoare la subvențiile pentru energie. Românii vor beneficia de protecție împotriva creșterii prețurilor la energie cel puțin până în aprilie 2025.
„Rămâne termenul de aprilie 2025, trecem iarna cu facturi plafonate, așa cum am făcut și în trecut”, a spus Sebastian Burduja într-un interviu pentru digi24.
Ministrul Energiei a confirmat că se caută soluții de durată care să respecte directivele Uniunii Europene, menținând totodată subvențiile necesare pentru a evita majorările abrupte de prețuri.
Banca Europeană de Investiții a aprobat finanțarea construcției de capacități de producere a energiei regenerabile în România, incluzând sisteme și panouri solare pentru aeroporturi. Proiectul, cu o investiție totală de 200 de milioane de euro, este susținut prin Fondul pentru Modernizare, un instrument financiar al UE, din care România are alocată o sumă semnificativă pentru diverse inițiative ecologice.
Sebastian Burduja a discutat despre procedurile de infringement legate de metoda de plafonare a prețurilor la energie în România, subliniind că țara noastră este încă în primele faze ale acestei proceduri și că există un dialog constant cu Comisia Europeană. Comisia recunoaște situația specială a României, inclusiv rolul său de furnizor de energie pentru Ucraina și Republica Moldova.
Ministrul a dat asigurări că rezervele de gaze naturale din România sunt suficiente pentru a acoperi necesarul intern și pentru a sprijini, la nevoie, și alte țări din regiune. Aceasta situație plasează România într-o poziție stabilă pentru gestionarea cerințelor energetice în sezonul rece ce urmează.
„Suntem la un grad de umplere de 102,4%. Deci am intrat în supraplin, așa am făcut și anul trecut. Astăzi avem chiar mai multe gaze înmagazinate decât în aceeași perioadă a anului trecut, cam cu 80 de milioane de metri cubi”, a spus ministrul potrivit sursei citate.
Ministrul Energiei Sebastian Burduja a declarat luni, în cadrul Profit Energy.forum – Energia românească post-plafonare – Ediţia a VIII-a, că el crede într-o piaţă liberă şi într-o reliberalizare etapizată, cu câteva obiective nenegociabile, cum ar fi protejarea consumatorilor vulnerabili şi a celor industriali, eferindu-se la cadrul legislativ care va intra în vigoare în aprilie 2025, când ar trebui să se încheie actuala legislaţie de plafonare/compensare.
„Sistemul actual este un sistem care nu este perfect. Nu mi se pare normal ca eu, şeful ANRE sau Ion Ţiriac să beneficiem de un preţ plafonat. Vom proteja consumatorul final, pe toţi românii care nu-şi pot achita facturile. La fel de important este să protejăm consumatorii industriali, pentru că dacă ei nu vor putea funcţiona, oamenii nu vor avea locuri de muncă. Avem timp să punem la punct toate aspectele până în luna ianuarie, pentru ca în aprilie să poată fi implementate”, a afirmat ministrul Energiei.
„Trebuie să ne gândim la alte vulnerabilităţi, medicale, socio-economice. A fost important să menţinem această schemă de compensare/plafonare, vedem ce se-ntâmplă în jur Orientul mijlociu, cu preţul barilului”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, statul român a fost nevoit să intervină: „Amintiţi-vă de 2020-2021, de la 15 euro/MWh s-a ajuns la mii de euro/MWh”.
„Putem discuta de o piaţă liberă când avem o piaţă europeană nefuncţională? N-ar trebui să beneficieze România de înţelegere din partea partenerilor europeni?”, s-a întrebat retoric ministrul. Referindu-se la decuplarea pieţei energiei din Europa de Est de cea Ocidentală, ministrul a precizat că România nu poate accepta la nesfârşit ca unele state să nu-şi dezvolte reţelele, în condiţiile în care legislaţia europeană prevede ca fiecare stat să ofere capacităţi de interconectare de 15%.
„Este o problemă că Austria refuză să se interconecteze mai bine cu Slovacia şi cu Ungaria”, a declarat Burduja, precizând că guvernul României este dispus să negocieze cu UE prelungirea unor măsuri, mai ales în contextul războiului din Ucraina şi exporturilor către Ucraina şi Republica Moldova.
Acesta a adăugat că, în prezent, România se află doar într-o primă fază a infringementului CE: „Nu trebuie să ne temem că UE va veni şi că ne va impune ceva”.
Referindu-se la exporturile către Ucraina şi Republica Moldova, Burduja a precizat că, deşi acestea par mici, de 7-10% din totalul exporturilor, este important când sunt efectuate pentru a estima impactul asupra preţurilor.
„De multe ori exporturile către restul Europei sunt doar scriptice, cele către Ucraina şi Republica Moldova sunt fizice, nu doar scriptice”, a explicat acesta.