Sebastian Ghiţă a declarat că efectele deciziei Curţii Constituţionale sunt grave şi că Parlamentul trebuie să reacţioneze imediat pentru îndreptarea situaţiei.
„Decizia CCR de astăzi este de o gravitate extraordinară. Fără a avea o opinie a experţilor în drept constituţional, ca membru al Comisiei SRI, pot să afirm că România devine o ţară nesigură! Atât pentru aliaţii noştri, dar şi mai important, pentru cele 22 de milioane de români.
După respingerea legilor dedicate siguranţelor cetăţenilor din domeniul Cyber Security, astăzi CCR a decis amputarea capacităţilor de apărare împotriva pericolului terorist şi a tuturor celorlalte ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Mă refer la corupţie, emigraţie clandestină, reţelele de criminalitate transportaliere, fie că vorbim de droguri sau de traficul de fiinţe umane.
Nu vreau să speculez în privinţa implicării fostului şef DNA, Daniel Morar, în fundamentarea acestei decizii a CCR. Pot însă afirma că efectele deciziei sunt extrem de grave şi necesită o reacţie imediată a parlamentului.
Nu este vorba de cine cui face dosare penale, ci de siguranţa naţională a României, de viitorul copiilor noştri. O spune un om care înţelege exact adevărata miza a deciziei CCR. Sper ca liderii politici să găsească înţelepciunea necesară depăşirii acestui moment complicat„, a declarat Sebastian Ghiţă pentru Evz.
Plenul Curții Constituționale a admis marți, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului” (rt. 142, alin. 1).
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
„Sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”, a motivat Curtea.