Sebastian Ghiţă, liber să revină în ţară. Curtea de Apel a retras şi cererea de extrădare

Potrivit portalului instanţei, Curtea de Apel Ploieşti a admis sesizarea formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Ploieşti – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.

„În consecinţă, constată că nu mai subzistă condiţiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea numitului Ghiţă Sebastian Aurelian, în temeiul mandatului de arestare preventivă nr. 2/UP/14.04.2017 emis de Curtea de Apel Ploieşti, şi dispune retragerea cererii de extrădare întemeiate pe acest mandat de arestare preventivă”, se arată în încheiere.

CA Ploieşti, despre revocarea arestării lui Ghiţă: Dovezile depuse au vulnerabilităţi majore

Curtea de Apel Ploieşti arată că revocarea ultimului mandat de arestare preventivă a lui Sebastian Ghiţă vine în contextul noilor probe administrate în dosarele instrumentate de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie referitoare la procurorii Lucian Onea şi Mircea Negulescu.

Dovezile puse în faţa primei instanţe în cazul lui Sebastian Ghiţă au, în opinia Curţii de Apel Ploieşti, „aptitudinea şi nivelul probator pentru a concluziona vulnerabilităţi majore ale unor anchete penale”, se arată în motivarea revocării ultimului mandat de arestare emis pe numele omului de afaceri.

Alte articole

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, vizat de percheziţii DNA. Bolojan: Instituţiile statului îşi fac datoria şi fiecare cetăţean trebuie să răspundă pentru ceea ce face

Andrew Tate rămâne în arest la domiciliu, în dosarul care vizează exploatarea sexuală a 34 de femei

„În contextul noilor probe administrate în dosarele instrumentate de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţei referitoare la procurorii-inculpaţi (..) şi la procurorul şef serviciu (…) cercetaţi pentru (…) infracţional organizat, metode neconforme de investigare prin procedee probatorii denaturate, acte de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, inducere în eroare a organelor judiciare, utilizarea aceloraşi martori atât cu identitate reală, cât şi cu identitate protejată ca principale mijloace de probă, constituite artificial în scopul falsificării probelor, care să ducă, în final, la arestarea sa, inculpatul (…) a susţinut că a dovedit împrejurarea compromiterii întregii activităţi de urmărire penală desfăşurată în toate cauzele penale care îl vizează, inclusiv în dosarul penal nr. 110/P/2016, astfel că nu se mai justifică, în mod legal nicio măsură preventivă, cu atât mai puţin una privativă de libertate”, se arată în motivarea Curţii de Apel Ploieşti.

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti mai arată că „nu se poate face abstracţie atunci când în discuţii este pusă libertatea unei persoane acuzate de săvârşirea unor infracţiuni”.

„Curtea de Apel a verificat în calea de atac a contestaţiei de faţă (…) dacă obiectivitatea probelor strânse împotriva inculpatului pentru a justifica arestarea sa preventivă a fost vulnerabilizată de activitatea pretins infracţională de care sunt în mod verosimil şi legitim suspectaţi cei doi procurori, concluzionând că, pentru toate considerentele expuse în cele ce preced, într-o manieră esenţială a fost efectuată în substanţa sa, legalitatea arestării preventive fiindcă dovezile care au servit judecătorului de drepturi şi libertăţi ca justificare pentru constatarea întruniri condiţiilor prevăzute de lege în scopul de a institui în lipsă, detenţia provizorie a inculpatului ar fi fost produse prin fraude procesuale de o gravitate excepţională în măsura în care se vor dovedi reale (…) şi de care nu se poate face abstracţie atunci când în discuţii este pusă libertatea unei persoane acuzate de săvârşirea unor infracţiuni”, scrie în motivarea instanţei.

Astfel, instanţa a decis că materialul probator „nu are aptitudinea de a susţine factual măsura preventivă” în cazul lui Sebastian Ghiţă.

„Până la refacerea actelor de urmărire de către o altă unitate de parchet, până la readministrarea probelor de către procurori care să îşi exercite funcţia judiciară în mod legal şi imparţial, materialul probator administrat în condiţii neconforme nu mai are aptitudinea de a susţine factual măsura preventivă care a fost luată împotriva sa (a lui Sebastian Ghiţă – n.r.) de judecătorul de drepturi şi libertăţi ce nu a cunoscut modalitatea reală în care probele au fost strânse împotriva sa”, se mai arată în documentul citat.

Curtea de Apel Ploieşti a admis, în 7 martie contestaţia depusă de fostul deputat Sebastian Ghiţă şi a dispus revocarea arestării preventive în lipsă în dosarul privind contractele de prestare de servicii IT. Decizia e definitivă.

„Curtea de Apel Ploieşti admite contestaţia formulată de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian împotriva încheierii (…) pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova pe care o desfiinţează în totalitate şi rejudecând cererea inculpatului admite cererea şi dispune revocarea măsurii arestării preventive”, se arată în decizia Curţii de Apel Ploieşti.

Acesta a fost ultimul dosar în care era dispusă arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiţă.

„Am solicitat revocarea mandatului de arestare pentru că avocaţii mei au reuşit să obţină noi probe şi noi dovezi că acest ultim dosar în care mai am mandat de arestare s-a bazat pe probe falsificate. Am dovada clară că procurorii de la Ploieşti, Onea şi Negulescu, au presat şi în acest dosar – cinci am avut – în fiecare dintre ele, tone, zeci de declaraţii au fost obţinute prin falsuri sau prin folosirea unor martori care să dea declaraţii sub presiune”, a declarat Sebastian Ghiţă, la RomâniaTv.

Decizia de arestare preventivă în lipsă fusese luată în 15 martie 2017 de Tribunalului Prahova şi devenise definitivă prin încheierea din 3 aprilie 2017 a Curţii de Apel Ploieşti.