„Nu cunoaştem încă veniturile definitive realizate la 31 decembrie. Acestea vor fi cunoscute definitiv la data de 25 ianuarie. Este data la care MF pune pe site execuţia pentru luna anterioară. Preliminatul despre care se discută, în sumă de 221,6 de miliarde este un preliminat estimat la 3 ianuarie, pe baza datelor şi informaţiilor pe care noi le avem în programul informatic. Totdeauna, în practică, au fost mici abateri faţă de preliminat. Preliminatul se bazează pe estimatul încasărilor pentru unele naturi de venituri şi va fi o diferenţă, nesemnificativă credem, dacă e să ne uităm în urmă”, a spus Daniela Pescaru în timpul audierilor din Comisiile de Buget din Parlament.
Ea a făcut referire şi la datele cu privire la fondurile europene, precizând că s-au încasat 4,407 miliarde lei, faţă de un estimat de 12,799 miliarde lei. Pescaru a fost întrebată dacă este o practică a Ministerului de Finanţe să supraestimeze veniturile din fonduri europene.
Citeşte şi: Curtea de Conturi desfăşoară un audit la Ministerul de Finanţe în cazul celor 10 miliarde dispărute
„Nu aş putea să o numesc o practică. Practic, e propunerea ministerelor în faza de fundamentare a bugetului, ştiu ce proiecte au şi nu aş putea să spun că e o practică. Noi estimăm pe baza fundamentării ministerelor. Să nu se înţeleagă greşit că noi avem practici de supraestimare. Noi, iniţial, am crezut că nu e o supraestimare şi că se vor face şi cheltuielile şi veniturile”, a spus secretarul de stat, conform Mediafax.
După audieri, Pescaru a spus că speră că a lămurit nişte lucruri şi parlamentarii din cele două comisii vor „elucida problema”.
„Noi avem la Ministerului de Finanţe şi un audit al Curţii de Conturi, cred că Comisia va trage concluzia după ce va primi datele de la Curtea de Conturi. (…) Când vorbim de estimări, nu poţi niciodată să fii la aceeaşi sumă. Acum rămâne de discutat care este diferenţa între estimare şi execuţie”, a afirmat oficialul din Ministerul de Finanţe, care a precizat că ţinta ministerului la elaborarea bugetului a fost evitarea unui derapaj de la ţinta de deficit propusă, care a fost, în termeni cash, de 2,8%, iar după estimările preliminate, a fost de circa 2,59%.
El a mai afirmat că nu a existat niciodată o diferenţă de estimări de genul celui existent la fondurile europene.
„Aţi văzut şi dumneavoastră că atenţia şi se pare cauza principală a acestor diferenţe de evaluări sunt pe fonduri europene. Deci, după 5% realizări am ajuns în luna decembrie să ajungem la 110, ca estimări vorbesc că ar fi fost bine să fie echilibrat. Vedem, nu putem trage concluzii la început de drum, o să le tragem la sfârşit şi o să vi le comunicăm”, a apreciat senatorul PSD Viorel Arcaş.
La rândul său, preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţilor, Leonardo Badea, a susţinut că vinovate pentru diferenţa dintre estimare şi execuţie sunt datele iniţiale avute în vedere la fundamentarea rectificărilor.
„Când ai un model matematic contează şi ce date introduci în modelul matematic, rezultatul rezultă…rezultatul care se obţine are la bază nişte date, datele trebuie să fie riguros stabilite, că altfel poate să-şi dea răspunsuri greşite”, a apreciat Badea.