Cafeaua lui Beethoven îl dădea acestuia nu doar energia atât de necesară pentru compunerea capodoperelor muzicale, dar îl ajuta şi să-şi găsească mai uşor inspiraţia.
Balzac bea 50 de căni de cafea pe zi, Marcel Proust, Jean-Paul Sartre, Gustav Mahler sau Giuseppe Verdi consumau cantităţi exorbitante de cafea. Licoarea magică a dimineţilor părea să fie, aşadar, drogul marilor artiști.
Beethoven, căruia îi datorăm câteva dintre cele mai frumoase lucrări muzicale scrise vreodată (numerose simfonii și, desigur, celebrele Scrisoare către Elise și Sonată la lumina lunii), îşi pregătea cu mare minuţiozitatea licoarea magică dătătoare de energie. Prepararea ei începea întotdeauna cu numărarea boabelor: 60 de boabe de cafea la cană, nici una în plus, nici una în minus.
Geniul muzicii clasice a fost o personalitate complexă, care a trăit o viaţă tumultuoasă. Rămas surd la treizeci de ani, ceea ce ar putea explica în mare măsură firea sa sensibilă şi delicată, Bethoveen a trăit cufundat în muzica sa. Se lăsa furat de muzică într-o măsură atât de mare încât, uneori, uita să se spele. La un moment dat, cutreierând străzile în căutare de inspiraţie, a fost luat drept vagabond de un poliţist. Alteori, compunea complet dezbrăcat în apartamentul său ca să simtă mai bine vibraţiile celor patru piane fără picioare așezate pe parchet.
Citeste si De ce este bine să bei cafeaua după ce mănânci. O poţi face după fiecare masă, chiar şi după cină!
Adora cafeaua, licoarea magică devenind parte integrantă a vieţii sale sociale. Se delecta cu ea în timp ce compunea, în timp ce juca domino, biliard, cărţi sau şah. Există, de altfel, o anecdotă care ilustrează foarte bine schimbările de dispoziție ale lui Beethoven: în timp ce un meloman şi-a permis să vorbească cu vecinul său în timp ce Bethoveen susţinea un recital la pian, compozitorul s-a oprit și a strigat: „Refuz să cânt pentru proşti!”
Biograful său, Anton Schindler, a dezvăluit în cartea „Beethoven As I Knew Him” („Beethoven așa cum l-am știut eu”), reţeta secretă a cafelei lui Bethoveen. Compozitorul folosea un aparat de cafea din sticlă și nici mai mult, nici mai puţin de 60 de boabe. Câteodată, număra în palmă bob cu bob, alteori le potrivea din ochi, dar eroarea, dacă exista, era mică.
Când mergea să-şi bea cafeaua la cafeneaua din colțul străzii, compozitorul avea o rutină de la care nu se abătea niciodată. Intra prin spatele magazinului, stătea într-o încăpere privată doar atât cât era necesar pentru a-și citi ziarul şi a-şi savura băutura preferată, apoi pleca spre casă.
La zeci de ani distanţă, câțiva barista de la Green Farm Coffee Co. din Marea Britanie au vrut să afle mai multe despre renumita cafea preparată de marele compozitor al secolului al XIX-lea. Aşa au aflat că Beethoven folosea un aparat French Balloon Coffee Maker, un dispozitiv compus din două recipiente. Cel de jos se umplea cu apă, iar căldura împingea apa în recipientul de sus. Ulterior, în recipientul de deasupra se adăugau boabele de cafea. La final, aparatul se lua de pe foc, moment în care cafeaua se scurgea în recipientul de jos.
Cei de la Green Farm Coffee Co. sunt de părere că cele 60 de boabe nu erau, totuşi, suficiente pentru obţinerea unei băuturi foarte tari. Ca să testeze mai mult, au încercat rețeta cu 60 de boabe și la espressor și cafetieră. Au ajuns, astfel, la concluzia că espresso-ul era decent, în timp ce cafeaua preparată la cafetieră era prea slabă.