„În Bucureşti este indicat ca fundaţia să se facă la o adâncime cuprinsă între 100 şi 115 centimetri, întrucât aceasta este limita de îngheţ”, a spus, pentru RTV.NET, Octavian Ungureanu, arhitect în cadrul firmei Trilitica Frame. Pentru o lucrare de calitate, viitorul proprietar trebuie să se adreseze unui proiectant, care va stabili dimensiunile fundaţiei. Inginerul structurist stabileşte, în funcţie de rezultatele geotehnice, cât de groasă va fi fundaţia, cât de adâncă, de înaltă şi cât fier-beton se va folosi, astfel încât să nu pună în pericol viaţa locatarilor. „Studiul geo variază ca preţ în funcţie de terenul pe care se construieşte casa, precum şi de zona acesteia. Una este să faci o forare aici, în Bucureşti, şi alta este să o faci la sute de kilometri depărtare”, a spus, pentru RTV.NET, Diana Parizianu, marketing manager în cadrul firmei Geo Serv. Spre exemplu, un studiu pentru o casă cu parter plus mansardă, cu amprenta la sol de 100 de metri pătraţi, costă aproximativ 500 de euro.
Studiul geo, mai scump la munte
Pentru terenuri situate la munte sau lângă ape, preţul unui studiu geotehnic va creşte cu circa 40%. „Preţul studiilor în cazul terenurilor la munte sau lângă ape este mai mare pentru că sunt necesare mai multe foraje, analizarea mai multor probe prelevate, iar în cazul unor alunecări de teren se vor face prospecţiuni şi pentru un zid de sprijin. Analizarea probelor de apă prelevate este necesară, deoarece în laborator se determină agresivitatea chimică a apei asupra betoanelor şi metalelor”, a precizat Diana Parizianu.
Adâncimea fundaţiei poate fi recomandată şi altfel. „Fundaţia unei case trebuie încastrată cel puţin 25 de centrimetri în terenul bun de fundare”, a amintit Octavian Ungureanu.
Ce beton se foloseşte la fundaţie
„La construcţia unei fundaţii se ţine cont de mai mulţi factori, precum materialul din care vor fi construiţi pereţii sau materialele folosite la construcţia acoperişului, întrucât acestea pot suprasolicita temelia casei”, a spus, pentru RTV.NET, Lucian Bolcaş, administratorul site-ului constructii.ro.
Potrivit acestuia, la turnarea fundaţiei se foloseşte beton C 15 sau C 16, în funcţie de decizia proiectantului. Fierul ce se foloseşte la armarea betonului va avea între 16 şi 18 milimetri grosime. „Am văzut cazuri în care s-a folosit fier subţire şi a picat casa”, a amintit Lucian Bolcaş. Cele mai multe fundaţii sunt din beton armat, dar se poate folosi şi beton simplu, fiind şi o variantă mai puţin costisitoare, mai ales în cazul imobilelor fără etaj, dar trebuie avut întotdeauna în vedere tipul solului. „Terenul de fundare poate fi alcătuit din pământuri necoezive, adică nisipuri şi pietrişuri, sau din pământuri coezive, argile”, a adăugat Diana Parizianu.
Fundaţie de 50 de centrimetri deasupra solului
Partea de la suprafaţă a fundaţiei depinde tot de teren. „Nu există o regulă, dar este bine să aibă două, trei trepte, adică vreo 40-50 de centimetri înălţime deasupra solului”, a mai spus Lucian Bolcaş. După ce s-a turnat fundaţia trebuie lăsată să se usuce timp de 21 de zile. „În acest timp, fundaţia trebuie udată şi, dacă se poate, ferită de curenţi de vânt. Apa din beton este absorbita prea repede şi pot apărea fisuri”, a amintit Lucian Bolcaş.