Şedinţă CGMB: Majorări de capital la companiile municipale, investiţie de peste 52 de milioane de lei pentru reabilitarea Podului Grant

UPDATE. DGASMB, împuternicită să identifice şi să achiziţioneze de pe piaţa liberă imobile cu destinaţie socială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti a fost împuternicită să demareze procedurile de identificare şi achiziţionare de pe piaţa liberă a unor imobile cu destinaţie socială, conform unui proiect de hotărâre adoptat în şedinţa de miercuri a Consiliului General al Capitalei.

Citeşte şi: CGMB a aprobat majorările de capital la companiile municipale: 150 de milioane de lei la Parking SA pentru un teren şi parcări

„În contextul în care la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti nu sunt dezvoltate, în mod unitar, servicii sociale care să răspundă nevoilor speciale ale cetăţenilor şi având în vedere măsurile asumate prin Strategia locală privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2017 – 2021, strategie aprobată prin adoptarea de către CGMB a hotărârii nr. 496/31/10.2017, se impune dezvoltarea unor noi servicii sociale, în special în zonele în care acestea sunt slab reprezentate”, se arată în expunerea de motive.

Alte articole

Gabriela Firea intervine în scandalul drogurilor: „Unul din trei copii care învață în București spune că, în școala lui, consumul de droguri e o problemă”

Gabriela Firea: Eradicarea sărăciei la nivelul UE, discutată în Parlamentul European. Avem nevoie de planuri concrete şi investiţii

Citeşte şi:  CGMB: Laurenţiu Cazan, numit membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică

În favoarea proiectului este invocată „necesitatea urgentării răspunsului instituţional public la nevoile sociale ale cetăţenilor bucureşteni”.

Şeful Jandarmeriei, Laurenţiu Cazan, numit membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică. „Se validează domnul Cazan Laurenţiu-Valentin, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti în locul domnului Mastan Alin-Ionel, ca membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a municipiului Bucureşti”, se arată în primul articol al proiectului de hotărâre prin care ar urma să fie numit membru al ATOP Laurenţiu Cazan, şeful Jandarmeriei Capitalei şi unul dintre coordonatorul jandarmilor la mitingul din 10 august.

Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, la nivelul Capitalei, dar şi la nivelul fiecărui judeţ, funcţionează Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, formată din şeful Poliţiei Capitalei sau al inspectoratului judeţean, şeful Poliţiei Locale, un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor, subprefectul, şase consilieri generali sau din consiliul judeţean, după caz, trei reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de primarul general, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, şeful ISU Bucureşti-Ilfov sau al ISU judeţean, precum şi şeful Jandarmeriei Capitalei sau al inspectoratului judeţean.

Citeşte şi: Rectificarea bugetară, aprobată în CGMB: 9 milioane de lei în plus la Palatele Brâncoveneşti, 11 milioane de lei la CREART

Din ATOP făcea parte Alin-Ionel Mastan, care a ocupat funcţia de director al DGJB până la finalul lunii august, când mandatul de împuternicire a expirat. Atunci, prin ordin al ministrului de Interne, a fost împuternicit pe această funcţie maiorul Laurenţiu Cazan, unul dintre coordonatorii jandarmilor la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.

Astfel, arată municipalitatea în proiectul de hotărâre, se impune modificarea componenţei ATOP şi în anexa hotărârii din 2016 privind validarea componenţei ATOP, transmite News.ro.

Consilierul general PNL Cătălin Deaconescu a scris pe pagina sa de Facebook că nu va vota proiectul de hotărâre şi că va cere celorlalţi consilieri să se amâne votul pe proiect până la lămurirea situaţiei juridice în care se află Laurenţiu Cazan, în condiţiile în care are calitatea de suspect în dosarul privind violenţele din 10 august, din Piaţa Victoriei..

Parchetul General a anunţat săptămâna trecută că şeful Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, adjunctul acestuia, Sebastian Cucoş şi Mihai Chirică, secretar de stat în Ministerul de Interne, sunt urmăriţi penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, în timp ce maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.

Maiorul Laurenţiu Cazan este acuzat că a creat ”aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest”, a dat ordinul de intervenţie cu încălcarea mai multor acte normative şi o ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, ”cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate”.

Comisarul şef de poliţie Mihai Chirică este acuzat că a făcut presiuni asupra prefectului Capitalei pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, în timp ce Sebastian Cucoş şi Ionuţ Sindile ”au participat nelegal la conducerea operaţiunilor” şi au ajutat la punerea în aplicare a unui ordin ilegal de evacuare a protestatarilor.

Peste 400 de persoane au fost rănite, iar numărul persoanelor care au depus plângeri în dosarul violenţelor de la protest ajunsese săptămâna trecută la 351.

Primăria Bucureşti doreşte editarea şi distribuirea către 120.000 de elevi a două volume despre Istoria Ilustrată a României. Valoarea proiectului este de peste 2,5 milioane de lei

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti de miercuri se află un proiect privind cooperarea între municipiul Bucureşti, prin Centrul de Proiecte Educaţionale şi Sportive – PROEDUS şi Asociaţia Culturală Ludmila Vidraşcu, în vederea finanţării şi realizării în comun a proiectului „Centenarul Marii Uniri explicat tinerilor”.

“Scopul şi obiectivele proiectului Centenarul Marii Uniri explicat tinerilor este de a promova în rândul elevilor bucureşteni evenimentele pe care le-a traversat România pe parcursul ultimelor 100 de ani”, se arată în proiectul de hotărâre.

Proiectul îşi propune editarea şi distribuirea a două cărţi: Istoria Ilustrată a României pentru elevi, autoare Magda Stan şi Istoria Ilustrată a Românilor pentru tineri, autor Ioan Aurel Pop (preşedintele Academiei Române).

“De asemenea, tot în cadrul proiectului, sub genericul «Pe urmele istoriei neamului» se doreşte desfăşurarea unei caravane itinerantă în minim 20 de instituţii şcolare din Bucureşti, la care vor participa personalităţi ale vieţii academice şi culturale româneşti, care le vor vorbi elevilor despre impactul Marii Uniri asupra statului român modern şi a istoriei Europei”, prevede documentul.

În cadrul proiectului vor fi distribuite către 120.000 de elevi aceste două cărţi. Astfel, 58.000 de elevi de gimnaziu vor primi Istoria Ilustrată a Românilor pentru elevi, iar 62.000 de elevi de liceu vor primi câte un exemplar al volumului Istoria Ilustrată a Românilor pentru tineri. Aceste cărţi vor fi date elevilor cu ocazia zilei de 1 Decembrie 2018.

Valoarea totală a proiectului este de peste 2,5 milioane de lei.

Rectificare bugetară: 9 milioane de lei în plus la Palatele Brâncoveneşti, 11 milioane de lei la CREART, aproape 7 milioane de lei la ARCUB şi 11 milioane de lei la Administraţia Cimitirelor

Proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetară ar putea intra suplimentar pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.

Conform documentului, ARCUB, CREART, Palatele Brâncoveneşti, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turisc şi Administraţia Cimitirelor solicită municipalităţii suplimentarea bugetelor proprii cu sume consistente.

Astfel, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti solicită suplimentarea bugetului cu 9 milioane de lei, bugetul total ajungând la peste 28 de milioane de lei. CREART şi Administraţia Cimitirelor vor primi, în schimb, fiecare, peste 11 milioane de lei.

De asemenea, Primăria Capitalei ar putea suplimenta bugetul ARCUB cu aproape 7 milioane de lei (buget total peste 55 de milioane de lei), iar la Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic vor merge nu mai puţin de 10 milioane de lei (total venituri peste 207,3 milioane de lei), alocându-se sume mari de bani pentru lucrări la mai multe lăcaşuri de cult.

Biblioteca Metropolitană ar putea primi şi ea peste 2,3 milioane de lei în plus la buget, urmând să aibă un buget total de aproape 17 milioane de lei. Centrul pentru Tineret solicită de la PMB suplimentarea bugetului cu aproape 3 milioane de lei, bugetul total ajungând la aproape 40 de milioane de lei, în timp ce şi teatrele vor primi majorări bugetare: Teatrul Excelsior – 800.000 de lei şi Opera Comică pentru copii – 3 milioane de lei. Grădina Zoologică cere suplimentarea bugetului cu 1,4 milioane de lei pentru diverse cheltuieli cu serviciile de iluminat, încălzire, apă şi pentru hrana animalelor, iar Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) solicită suplimentarea cu 6,6 milioane de lei.

În schimb, va fi redus considerabil bugetul Spitalului de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeş”, cu peste 22,2 milioane de lei, bani alocaţi în general pentru medicamente şi cheltuieli de personal.

Va fi redus şi bugetul Spitalului Clinic de Chirurgie Oro-maxilo-facială „Dan Theodorescu” cu 4 milioane de lei, şi cu 214.000 de lei cel al Spitalului Clinic „Dr. I. Cantacuzino”, fiind însă suplimentat cel al Spitalului Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” cu peste 3,6 milioane de lei pentru achiziţionarea unui sistem informatic integrat pentru evidenţa şi monitorizarea pacienţilor dializaţi din ţară.

Bani mai mulţi vor merge şi la Spitalul Colţea, peste 16,1 milioane de lei pentru achziţionarea unor echipamente medicale, şi la Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele” – peste 7,5 milioane de lei.

CGMB a aprobat mai multe modificări în bugetele instituţiilor şi la începutul lunii septembrie, când au fost alocaţi bani mai mulţi la PROEDUS şi la DGASMB.

Investiţie de peste 52 de milioane de lei pentru reabilitarea şi consolidarea Podului Grant

Primăria Capitalei ar urma să investească peste 52 de milioane de lei în lucrări de reabilitare şi consolidare a Podului Grant. Municipalitatea argumentează necesitatea lucrărilor prin faptul că podul se află într-o stare degradantă, iar la ultima expertiză, cea din 2016, starea podului a fost încadrată la „nesatisfăcătoare”.

„În conformitate cu expertiza tehnică emisă în anul 2016 pentru podul Grant, au rezultat o serie de neconformităţi, respectiv indicele de stare tehnică al podului principal (…) se încadrează în clasa de stare tehnică IV – stare nesatisfăcătoare. (…) Astfel, pentru a se asigura condiţiile minime de siguranţă a circulaţiei sunt necesare lucrări de reparaţii ale infrastructurii şi suprastructurii”, se arată în proiectul de hotărâre.

Durata lucrărilor ce vor fi realizate de Administraţia Străzilor este estimată la doi ani.

Investiţie de aproape 559 de milioane de lei pentru lucrările la infrastructura din Prelungirea Ghencea

Un alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB se referă la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti şi supralărgire Bulevard Ghencea.

Astfel, costul investiţiei este de aproape 559 de milioane de lei.

Prin acest proiect va fi lărgită la patru benzi arterei Prelungirea Ghencea, între strada Braşov şi Centura Bucureşti, va fi amenajată o pistă de biciclete, va fi realizată o cale dublă de tramvai, vor fi amenajate trotuarele şi vor fi modernizate sistemul de iluminat şi reţeaua de apă şi canal şi va fi construit un nod intermodal cu parcare supraetajată la capătul Bulevardului Prelungirea Ghencea, în zona nodului rutier de la Domneşti, în timp ce va fi păstrată linia de tramvai existentă pe Bulevardul Ghencea până la capătul liniei 41.

În ultimii ani, locuitorii din Prelungirea Ghencea au ieşit de mai multe ori în stradă şi au protestat, nemulţumiţi de infrastructura zonei.

Majorări de capital la companiile municipale: 8 milioane de lei la Publicitate şi Afişaj SA pentru panouri, 150 de milioane de lei la Parking SA pentru un teren şi parcări park&ride,  190 de milioane de lei la Imobiliară

Trei dintre companiile municipale vor avea capitalul social majorat. Este vorba despre Compania Municipală Publicitate şi Afişaj SA, Compania Parking Bucureşti SA şi Compania Municipală Imobiliară Bucureşti SA.

Compania Municipală Publicitate şi Afişaj va primi în plus 8 milioane de lei, iar potrivit notei de fundamentare ataşate procesului verbal al şedinţei AGA a societăţii, banii sunt necesari pentru achiziţionarea a 100 de panouri tip black lit pentru promovarea serviciilor, evenimentelor şi activităţilor instituţiilor din subordinea Primăriei Capitalei, 20 de coloane publicitare care să fie montate în apropierea instituţiilor de artă pentru pezentarea şi informarea cetăţenilor despre evenimentele culturale din Bucureşti, 100 de panouri de afişaj pentru promovarea evenimentelor care să fie montate în punctele importante din Capitală, în cartiere etc., în încercarea de a evita lipirea pe stâlpi, pe faţadele clădirilor sau pe vitrine a afişelor de publicitate, 20 de suporţi publicitari pentru proiecte spciale (prisme cu trei sau patru feţe), precum şi pentru serviciile de proiectare, avizare şi autorizare a suporturilor publicitare.

Compania Municipală Publicitate şi Afişaj SA a avut, la înfiinţare, un capital social de 120.000 de lei, care a fost majorat ulterior până la 10,2 milioane de lei.

În acelaşi timp, capitalul social al Companiei Municipale Parking SA va fi majorat cu 150 de milioane de lei, având în final un capital social de 174 de milioane de lei.

Conform proiectului de hotărâre, banii ar fi necesari pentru achiziţionarea unor terenuri şi pentru construirea a patru parcări park&ride, fiecare cu aproximativ 500 de locuri, un loc de parcare fiind estimat la 56.400 de lei. Nu se precizează locaţia terenului.

În ceea ce priveşte Compania Municipală Imobiliară, capitalul social al acesteia va fi majorat cu 190 de milioane de lei, urmând să ajungă la un capital social de aproximativ 250 de milioane de lei. Potrivit proiectului de hotărâre, Compania Municipală va achiziţiona mai multe imobile pentru amenajarea unor clinici medicale pentru diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor oncologice, pentru realizarea a patru centre medicale ambulatorii. pentru amenajarea unor cămine de bătrâni şi pentru 100 de apartamente. Ulterior, Compania municipală le va închiria Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB).

Consiliul Local Sector 1 cere CGMB acordul să încheie colaborări pentru proiecte finanţate cu peste 2,2 milioane de lei, între care renaşterea Muzeului Teatrului Românesc şi un triptic dedicat Centenarului

Potrivit unor proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) care va avea loc miercuri, este supusă dezbaterii şi aprobării împuternicirea expresă a Consiliului Local Sector 1 pentru încheierea unor protocoale de colaborare cu 11 asociaţii şi uniuni în vederea finanţării şi derulării în comun a proiectelor propuse de acestea.

Dintre cele 11 proiecte pentru 3 nu a fost specificată suma cerută şi aprobată – este vorba despre „Destinul European al României”, desfăşurat în perioada octombrie – decembrie 2018 de Asociaţia pentru Educaţie Teofor (în proiectul iniţial aprobat de Consiliul Local Sector 1 era precizată suma de 700.000 de lei), „Rădăcini sănătoase, orizonturi largi” (22 de zile, octombrie – decembrie 2018, Asociaţia pentru Educaţie şi Sănătate Mens Sana) şi „Calea Victoriei 91-93” (octombrie – decembrie 2018, Asociaţia 1001 Arte).

Pentru celelalte opt proiecte, primăria Sectorului 1 alocă 2.253.733,81 de lei.

De departe cel mai important proiect – prin prisma finanţării – este „100 de ani în 100 de concerte” al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR). Proiectul va fi derulat între 1 octombrie 2018 şi aprilie 2019. Este vorba despre organizarea unor „evenimente complexe” – lecturi literare, expoziţii, conferinţe şi ateliere, spectacole-lectură, acompaniate de jazz, prin care se doreşte promovarea culturii româneşti şi a literaturii mondiale.

Primăria Sectorului 1 va contribui la proiect cu 589.800 de lei în timp ce UCIMR va contribui cu 180.500 de lei, iar partenerii şi sponsorii cu 73.355 de lei, conform hotărârii luate de CL Sector 1 în şedinţă.

SC Raccourci SRL a primit 500.000 de lei pentru „memoria Marelui Război şi a Marii Uniri în Bucureşti”. Între 1 octombrie şi 15 decembrie 2018, prin acest proiect vor fi promovate „valorile culturale din perioada Primului Război Mondial şi arhiva imagistică foto şi video a perioadei Marii Uniri într-un triptic, album-film-site”.

Proiecul se va desfăşura pe trei obiective: un album-carte de 200 de pagini, dimenisiuni 34 x 24, tipărit bilingv în 300 de exemplare, un film de 20 de minute subtitrat în engleză şi un site care va conţine o arhivă foto, video şi text. Proiectul va fi implementat împreună cu Universitatea din Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Costul întregului proiect este de 580.000 de lei, din care Primăria Sectorului 1 ar urma să plătească 500.000 costurile de producţie, aparatură, închirierea spaţiilor, prestări servicii şi tipărituri, iar restul de 80.000 de lei constând în onorarii pentru drepturile de autor vor fi plătiţi de Raccourci, firmă care se ocupă cu activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, aşa cum se arată în documentele proprii ataşate proiectului de hotărâre

Tot un centenar, dar „de gândire filosofică românească”, va celebra Consiliul Local al sectorului 1 şi cu Asociaţia Ance Europe, între 1 octombrie şi 5 decembrie 2018. Proiectul, finanţat cu 253.285 de lei, are ca scop, între altele, „promovarea şi cunoaşterea contextului cultural şi filosofic asociat Marii Uniri şi schimburi de bune practici cu actori relevanţi din spaţiul cultural al oraşelor emblemă pentru Marea Unire, precum Alba Iulia, Chişinău şi Cernăuţi”.

Fundaţia Lowendal a propus „România 100: scenografie, pictură, costum”, în perioada septembrie 2019 – februarie 2019, pentru care a fost acordată o finanţare de 345.438,81 de lei. Vor fi organizate 6 evenimente culturale şi, între altele, scopul este reprezentat de elogierea personalităţilor implicate în Marea Unire şi reconstituirea Marii Uniri cu ajutorul artei spectacolului în context european.

În proiectului vor fi realizate, printre altele, albume foto digitale, expoziţii cu costume populare, republicarea, în mii de exemplare, a Ziarului Unirii, o paradă a costumelor tradiţionale din 1918, realizarea unui film documentar numit „Parada Unirii” (care ar fi, de fapt, documentarul evenimentului paradei) şi expoziţii cu lucrările pictorului George Lowendal, atât în Bucureşti, cât şi în Chişinău.

Asociaţia Art Conservation Support a propus proiectul „Paşi către Renaşterea Muzeului Teatrului Românesc”, cu derulare între 1 octombrie 2018 şi 30 septembrie 2019, pentru care a cerut şi primit 196.500 de lei. Proiectul are mai multe scopuri, între care dezvoltarea interesului pentru artă, moştenire culturală, salvarea de la degradarea ireversibilă a unui patrimoniu impotant (fără a da detalii), redeschiderea Muzeului Teatrului Românesc, conservarea şi restaurarea unor lucrări de patrimoniu aflate în pericol de degradare.

Fundaţia Calea Victoriei propune „Caravana Centenar” – 12 promenade culturale în zone istorice din Sectorul 1, în perioada octombrie – decembrie 2018. Primăria Sectorului 1 a aprobat alocarea a 177.000 de lei. Proiectul presupune realizarea a 10 conferinţe culturale pe tema istoriei naţionale şi a evenimentelor istorice din ultimii 100 de ani, 13 ateliere de arte plastice pentru copiii cu vârste între 6 şi 10 ani şi alte 13 pentru copiii cu vârste între 11 şi 15 ani în Parcul Bazilescu şi Parcul Kiseleff, două concerte de muzică clasică românească susţinute de Symphactory Orchestra şi dirijorul Tiberiu Soare, trei concerte sau recitaluri de muzică clasică în săli de spectacole din Sectorul 1, 12 promenade culturale în zone istorice din Sectorul 1, precum şi realizarea unei picturi murale cu tema Centenarului Marii Uniri.

Salonul de Proiecte realizează „Arhiva fotografică şi Istoria în trasformare”, în perioada octombrie 2018 – noiembrie 2019, pentru care a solicitat şi obţinut 152.200 de lei. El are ca scop promovarea culturii prin teatru experimental, dans, filozofie.

Uniunea Artiştilor Plastici a propus cel mai puţin costisitor proiect – 39.510 lei, pentru „Grafica românească 2018 sub semnul Unirii”, derulat în perioada 7 – 18 octombrie. El are ca scop promovarea creaţiei grafice contemporane, sub diferitele forme de expresie, prin tehnici clasice, dar şi prin cele digitale.

Actorii Cezara Dafinescu şi George Mihăiţă vor primi titlul de cetăţean de onoare al Bucureştiului

Actorii Cezara Dafinescu şi George Mihăiţă vor primi titlul de cetăţean de onoare al Bucureştiului, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) care va avea loc miercuri.

Titlul le va fi acordat „în semn de aproeciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ puse în slujba artei cinematografice şi a spectacolului”. Acordarea acestuia reprezintă o recompensă simbolică şi nu are implicaţii la bugetul local.

Născută pe 4 august 1948, la Sibiu, Cezara Dafinescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti în 1973, la clasa profesorului Moni Ghelerter. De la absolvirea facultăţii este angajată a Teatrului Naţional Bucureşti. A fost profesor de arta actorului la facultăţile: Hyperion, Bucureşti şi Luceafărul, Brăila.

A interpretat zeci de roluri pe scenă şi, în paralel, a jucat în peste 25 de filme artistice şi de televiziune. A debutat in cinematografie în 1973, în filmul „Explozia”. A fost invitată să joace rolul principal feminin în cooproducţia româno-canadiană “Crăciun însângerat”, regizat de Claudio Nasso, dar şi în coproducţia franco-română “Şobolanii roşii”, în regia lui Florin Codre. A avut rolul principal feminin din filmul “Atac în bibliotecă”, de Mircea Drăgan, şi a apărut în filmul “Toni Erdmann”, regia Maren Ade, film nominalizat în 2017 la categoria ”cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza” a premiilor Oscar.

George Mihăiţă s-a născut pe 23 septembrie 1948, la Moreni, şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” în 1971, la clasa profesoarei Sanda Manu.

Deşi o mare parte din activitatea artistică şi-a desfăşurat-o la Teatrul de Comedie, al cărui director este în prezent, actorul a jucat şi pe scenele Teatrului Bulandra şi Teatrului Naţional din Bucureşti.

A jucat şi în peste 30 de filme, între care cele din seria „Brigada Diverse” (regia Mircea Drăgan), „Mama” (regia Elisabeta Bostan), „Ilustrate cu flori de câmp” (regia Andrei Blaier), „Pentru patrie” (regia Sergiu Nicolaescu), „Nunta mută” (regia Horaţiu Mălăele), „Undeva la Palilula” (regia Silviu Purcărete) şi „Moromeţii 2” (regia Stere Gulea, care urmează să fie lansat în toamna acestui an).

În 2002, George Mihăiţă, alături de Vladimir Găitan, partenerul său din filmul „Reconstituirea”, a fost decorat cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de existenţă a Teatrului Naţional din Bucureşti”.