Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: România va fi prezentă cu 120 de militari la Grupul de luptă NATO din Polonia UPDATE

UPDATE Klaus Iohannis, declaraţii după şedinţa CSAT, transcrise de Administraţia Prezidenţială:

Am condus astăzi şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul căreia au fost luate decizii importante care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.

Înainte însă de a prezenta principalele decizii asumate astăzi, vă anunţ că vineri am aprobat, după consultarea membrilor CSAT, participarea României la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia.

Astfel, începând cu anul 2017, ţara noastră va fi prezentă cu o subunitate la nivel de companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilităţile aferente, aşa cum, de altfel, ne-am angajat la Summitul NATO de la Varşovia din 2016. Acest grup de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau de conflict. Am informat Parlamentul României în această chestiune.

Revenind la şedinţa Consiliului de astăzi, mă voi referi succint la agenda discutată, urmând ca mai multe informații să primiți în comunicatul de presă pe care l-am pregătit.

O primă temă s-a referit la Informarea referitoare la stadiul îndeplinirii, în 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în 2026 şi în perspectivă.

Totodată, am aprobat astăzi o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru Ministerului Apărării Naţionale.

Scopul Programului este acela de a asigura capabilităţile necesare Armatei pentru protejarea intereselor naţionale şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale.

Subliniez că alocarea a 2% din PIB Ministerului Apărării Naţionale are un impact dublu asupra securităţii naţionale. Pe de-o parte, impune actualizarea şi corelarea măsurilor privind modernizarea şi înzestrarea Armatei României, iar, pe de altă parte, de asemenea foarte important, va contribui la revitalizarea industriei naţionale de apărare, cu efecte benefice asupra capacităţii de luptă şi cu efecte benefice în crearea unor locuri de muncă.

Prin punerea în aplicare a Programului, actualizat şi în acord cu autorităţile NATO, se vor iniţia programele esenţiale de înzestrare şi participare a operatorilor economici naţionali la fabricarea unor tipuri de tehnică militară, şi aş exemplifica aici: transportoare blindate 8×8 şi 4×4, autoturisme de transport blindate şi neblindate de tip uşor, avioane multirol, sisteme de comandă şi control şi corvetele.

Tot în cadrul ședinței, am analizat şi aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfăşura în această primăvară, probabil la sfârşitul lunii mai.

Reuniunea va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administraţii a Statelor Unite ale Americii cu privire la rolul Alianţei, o evaluare de etapă a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Varşovia şi lansarea unor noi direcţii de acţiune în pregătirea Summitului din 2018.

Aşteptările României sunt, în principal, legate de reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei trans-atlantice, o relaţie bazată pe unitatea şi solidaritatea între aliaţi. Totodată, ne aşteptăm ca, în cadrul Summitului, să fie evidenţiate şi promovate contribuţiile României la NATO, precum şi la asigurarea securităţii europene şi euro-atlantice, cu păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.

În şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Țării am analizat și activitatea Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, SIE, SPP şi STS în anul 2016, precum și principalele obiective ale acestora pentru anul în curs 2017. Ținând cont de evenimentele interne și internaționale, instituțiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi-au îndeplinit cu succes misiunile încredinţate.

De asemenea, am evaluat și activitatea desfăşurată în cursul anului trecut de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică și de către Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în anul 2016, precum şi prioritățile de acțiune pentru 2017.

La finalul şedinţei, am analizat şi Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea din 2016, raport care va fi trimis, spre aprobare, Parlamentului României.

O primă temă analizată în cadrul reuniunii s-a referit la Informarea privind stadiul îndeplinirii, în anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. Totodată, a fost prezentată, spre analiză şi aprobare, o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB Ministerului Apărării Naţionale. Programul are ca scop asigurarea capabilităţilor necesare Armatei pentru protejarea intereselor naţionale şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale.

S-a concluzionat că, în anul 2016, au fost îndeplinite o serie de obiective, precum: operaţionalizarea structurilor aliate de comandă şi control de pe teritoriul României (Unitatea de Integrare a Forţelor NATO – NFIU şi Comandamentul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est – MND-SE); operaţionalizarea sistemului SUA de apărare antirachetă de la Deveselu; constituirea brigăzii multinaţionale – MN BDE; achiziţionarea de echipamente şi tehnică militară conform etapelor de derulare stabilite în programele majore de înzestrare; îndeplinirea angajamentelor internaţionale asumate faţă de NATO, UE şi ONU.

Alocarea a 2% din PIB Ministerului Apărării Naţionale are un impact dublu asupra securităţii naţionale. Pe de o parte, impune actualizarea şi corelarea măsurilor privind modernizarea şi înzestrarea Armatei României, iar, pe de altă parte, va contribui la revitalizarea industriei naţionale de apărare, cu efecte benefice asupra capacităţii de luptă a armatei.

Prin punerea în aplicare a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 actualizat şi în acord cu autorităţile NATO, se vor iniţia programele esenţiale de înzestrare şi participare a operatorilor economici naţionali la fabricarea unor tipuri de tehnică militară, precum: transportoarele blindate 8×8 şi 4×4, autoturismele de transport blindate şi neblindate de tip uşor, avioane multirol, sisteme de comandă şi control, corvete etc.

Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit analizarea şi aprobarea obiectivelor României la Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfăşura în această primăvară. Reuniunea va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administraţii a SUA cu privire la rolul Alianţei, o evaluare de etapă a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia şi lansarea unor noi direcţii de acţiune în pregătirea Summitului din 2018.

Aşteptările României sunt, în principal, legate pe de o parte de reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei transatlantice, şi pe de altă parte de evidenţierea contribuţiilor României la NATO şi la asigurarea securităţii europene şi euro-atlantice, cu păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.

În cadrul şedinţei CSAT, a fost analizată şi activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2016. Pe fondul multiplelor evenimente interne şi internaţionale, care au marcat anul trecut, MApN, MAI, SIE, SPP şi STS şi-au îndeplinit cu succes misiunile încredinţate şi şi-au atins obiectivele asumate. De asemenea, pentru a menţine climatul de securitate pentru România şi cetăţenii săi, aceste instituţii şi-au stabilit obiective şi direcţii de acţiune realiste pentru anul 2017.

Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT.

Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.

Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României.

Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017.

S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.

Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.

La finalul şedinţei, membrii Consiliului au aprobat Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2016.

Conform atributelor conferite de Constituţie şi de Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul a analizat permanent problematicile din domeniul securităţii naţionale şi a emis hotărâri conţinând măsuri cu caracter obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice şi pentru instituţiile cu atribuţii în domeniu.

Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost adaptată în funcţie de realităţile şi priorităţile anului 2016, de nevoile şi complexitatea intereselor naţionale şi internaţionale de securitate şi de urgenţele impuse de specificul fiecărei instituţii şi a contribuit la realizarea obiectului constituţional de organizare şi coordonare unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.

Potrivit Legii de organizare şi funcţionare a Consiliului, Raportul va fi trimis, spre aprobare, Parlamentului României.

Acestea au fost principalele decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care a avut loc astăzi, 21 martie a.c.

Precizăm că vineri, 17 martie a.c., Președintele României a aprobat, după consultarea CSAT, participarea României la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia. Începând cu anul 2017, ţara noastră va fi prezentă cu o subunitate de nivel companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilităţile aferente, aşa cum de altfel ne-am angajat la Summitul NATO de la Varşovia din 2016. Acest grup de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau conflict. Președintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul României despre această decizie.

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în şedinţă, marţi, de la ora 11.00, pe agenda reuniunii aflându-se programul de înzestrare a Armatei şi mandatul României la summit-ul NATO de la Bruxelles.

Stadiul îndeplinirii, în anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă;
Mandatul României pentru Summitul NATO de la Bruxelles (2017);
Activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2016 şi principalele obiective pentru anul 2017;
Activitatea desfășurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016;
Activitatea desfăşurată de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în anul 2016 şi Planul de activitate pentru anul 2017;
Activitatea desfăşurată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2016.
În cadrul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională.

Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, a detaliat ordine de zi a şedinţei CSAT.

„Marţi, 21 martie, începând cu ora 11:00, Președintele României va conduce ședința CSAT. (…) Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiectele următoare: stadiul îndeplinirii, în anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă; obiectivele României pentru Summitul NATO de la Bruxelles (2017); activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în 2016 şi principalele direcții pentru anul 2017; activitatea desfășurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016; activitatea desfăşurată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2016. Ar mai fi un element: activitatea desfășurată de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în anul 2016 şi Planul de activitate pentru anul 2017.

Ca de fiecare dată, vă atrag atenția asupra faptului că pot să existe și alte subiecte importante din punctul de vedere al securității naționale pe ordinea de zi a CSAT. Și, evident, va exista o formulă de comunicare după încheierea ședinței CSAT. La momentul potrivit, veți primi și informații referitoare la modul în care veți primi detalii despre ce s-a discutat în ședința CSAT”, a declarat Mădălina Dobrovolschi.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că la şedinţa CSAT de marţi se va discuta inclusiv despre achiziţionarea corvetelor, după ce Guvernul a abrogat Hotărârea Executivului precedent.

„Nu cred că sunt probleme, dar cu siguranţă asta va fi o chestiune care va fi discutată în CSAT”, a spus preşedintele, întrebat despre situaţia corvetelor.

Iohannis a spus însă că în CSAT nu se va discuta acum despre solicitările de desecretizare a protocoalelor dintre SRI şi Ministerul Public, explicând că nu a fost făcută o solicitare în acest sens. El nu a dorit să spună care este părerea lui asupra subiectului: „Nu pot să vă răspund aşa, pauşal”.

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, că Hotărârea privind corvetele dată de Cabinetul Cioloş anul trecut a fost abrogată şi a dat asigurări că acestea vor fi construite tot în România, în urma unei noi negocieri, după ce procedura va fi avizată de Parlament, exprimându-şi speranţa că în a doua jumătate a anului să fie semnat un contract avantajos pentru construirea corvetelor.