Românii se pregătesc de austeritate. Guvernul a purtat mai multe negocieri cu reprezentanții Băncii Mondiale dar și cu Executivul de la Bruxelles, privind măsurile și obiectivele pe politică fiscală pe care aleșii de la București sunt nevoiți să le adopte, în contextul în care deficitul bugetar va depăși pragul de 4,4% din PIB.
Inițial, Comisia Europeană ne-a amenințat cu suspendarea fondurilor structurale și a finanțărilor prevăzute în PNRR. Prin urmare, echipa ministerială condusă de Marcel Ciolacu ia în considerare creșterea taxelor și a impozitelor, iar TVA-ul nu va face excepție. În acest sens este foarte probabil ca de la 1 septembrie taxa pe valoarea adăugată să crească de la 5 la 9% și, de la 1 ianuarie cota să ajungă la 19% pentru anumite categorii de servicii și produse.
Au început revoltele sociale, înainte ca PSD + PNL să anunțe „ordonanța austerității”: „Abordare coercitivă şi dictatorială din partea guvernului!”
În scenariul de lucru propus de Guvern Comisiei Europene și Băncii Mondiale se află măsuri precum aplicarea unui impozit de 1% pentru clădiri rezidențiale care depășesc plafonul de 500.000 de euro. Creșterea impozitului de dividende de la 8 la 10%, impozitarea cu 1% a profitului companiilor care au o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro.
Totodată, Guvernul are în vedere eliminarea a 200.000 de posturi vacante din administrație la care se adaugă supraimpozitarea veniturilor care sunt mai mari decât salariul președintelui Klaus Iohannis, dar și eliminarea facilităților fiscale acordate până acum angajaților din agricultură sau construcții.
Dacă în privința măsurilor de mai sus Executivul nu a ajuns încă la un acord, rezidenții din Palatul Victoria au stabilit ce se va întâmpla cu valoarea taxei pe valoare adăugată. Partidele din Coaliția de guvernare au ajuns la un acord în ceea ce privește valoarea TVA-ului.
Deși, măsura încă nu a fost anunțată oficial, viața românilor se va scumpi în urma înțelegerii dintre Partidul Social Democrat și liberalii fostului premier Nicolae Ciucă.
Coaliția de guvernare pune la punct ordonanța austerității. Noi taxe pentru companii și impozite mai mari pentru anumiți angajați din România
Concret taxa pe valoare adăugată TVA va crește pentru o serie de produse, dar, se pare că reforma bugetară mai poate aștepta. Așadar, această măsură a Guvernului o vom simți din plin cu toții atunci când vom merge la cumpăraturi. Executivul va adopta două ordonanțe de urgență, una va reglementa structura aparatului bugetar, în timp ce a doua va opera majorări fiscale.
Cum va crește taxa pe valoare adăugată
Prima majorare a TVA-ului, de la 5 la 9% ar urma să intre în vigoare chiar în toamna acestui an, mai precis în 2023, după care taxa pe valoare adăugată ar urma să crească de la 9% la 19% începând cu 1 ianuarie 2024.
Astfel, majorarea de 4% a TVA-ului se va aplica pentru următoarele categorii de servicii și produse:
TVA-ul de 19% se va aplica din 2024 pentru următoarele produse: biletele la concert; mâncare pentru animale; pentru produse de lux;restaurant.
Marele Plan al lui Marcel Ciolacu: 16 măsuri de austeritate care vor provoca cutremur în sistemul bugetar
Premierul Marcel Ciolacu și miniștrii analizează un plan de măsuri prin care să reducă deficitul bugetar, dar și cheltuilelile statului. În prezent, se discută pe un Plan cu 16 măsuri prin care vor fi desființate posturi în sistemul bugetar. Spre exemplu, numărul de funcții de conducere va fi redus de la 12% la 8%, iar numărul de secretari de stat va fi redus cu 30%.
Se vor acorda vouchere de vacanță doar pentru bugetarii care au salarii de sub 10.000 de lei, iar instituții cu rol similar vor fi comasate.
Marele Plan aflat în discuție la Guvern:
1. Crearea cadrului legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri ( exp. achiziția de medicamente necesare funcționării spitalelor de către Consiliile Județene în parteneriat cu spitalele din județ și testarea unor proiecte pilot)
2. Reducerea cu 30% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat
3. Reducerea numărul de funcții de conducere de la 12% în prezent la 8% din umărul total de funcții publice
4. Pentru situațiile în care normativele de personal nu permit aplicarea acestora pentru constituirea serviciilor, direcțiilor și direcțiilor generale exp. sănătate, educație, apărare națională etc. Obligația se aplică în privința funcțiilor de conducere, respectiv un procent de funcții de conducere de maxim 8%
5. Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei
6. Comasarea/desființarea instituțiilor subordonate Ministerelor/Guvernului/Parlamentului după regula generală: ”Fiecare minister are în teritoriu la nivel național/județean o sigură autoritate națională/deconcentrată” și reduce cheltuielile de personal și funcționare cu min. 15%. Impact pe digitalizare și pe simplificarea procedurilor
7. Descentralizarea serviciilor publice de la nivel central către autoritățile publice locale acolo unde este posibil: sport, cultură, direcțiile de sănătate publică, direcțiile județene sanitar-veterinare, inspectorate școlare și trecerea lor în subordonarea/coordonarea/autoritatea autorităților publice locale
8. Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții finanțate exclusiv din fonduri ale bugetului de stat de tipul: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complex sportiv, săli polivalente etc. pentru proiecte aflate în stadiu de organizare a procedurilor de achiziție publică
9. Stabilirea de limite pentru deschiderea de credite bugetare lunar pentru cheltuieli de personal, materiale și servicii și investiții numai în limita evoluției lunare a soldului deficitului bugetar
10. Instituțiile publice de subordonare centrală/locală aflate sub autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților centrale/locale trebuie să aibă un număr de peste 50 de posturi ocupate, cu atribuții care NU se suprapun cu ale altor instituții/autorități publice. Eventuala comasare a instituțiilor publice existente trebuie să conducă la o reducere a cheltuielilor de personal și funcționare cu 15% și a numărului de posturi efectiv ocupate de 50%
11. Reducerea cu 50% a consilierilor directorilor generali și directorilor generali adjuncți ai companiilor de stat/locale
12. Limitarea indemnizațiilor (componentă fixă) la membrii Consiliilor de Administrație/Supraveghere/Conducere la nivelul echivalent a 1,5 salariului mediu brut pe ramura de activitate unde își desfășoară activitatea compania, dar nu mai mult decât indemnizația lunară brută a unui secretar de stat.
13. Desființarea institutelor de cercetare/institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (exp. INCD Turism, Institut de cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, Institutul Levantului)
14. Comasarea/absorbția/reorganizarea regiilor autonome/departamentelor de stat care nu se justifică pentru funcționare autonomă/independentă. Comasarea trebuie să aibă ca rezultat reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal și funcționare și o reducere cu 15% a posturilor efectiv ocupate
15. Actualizarea redevențelor ADS (300 ha în administrare, redevențe 2,5 mil lei/semestru) și ANIF
16. Comasarea unor societăți comerciale/companii ale statului român/agenții cu profil de activitate similară (exp. RADIOCOM, Societatea Română de Radiodifuziune)
Dacă Guvernul majorează TVA-ul, vom avea vacanțe mai scumpe. Un profesor de economie atrage atenția: ”Nu vor transfera creșterea către ANAF, care nu colectează 1 leu din 3”
Cotele reduse de TVA pentru anumite domenii de activitate ar urma să fie eliminate prin decizia Guvernului. Astfel, se vor scumpi tarifele de cazare la hotel, dar și mâncarea de la restaurant, conform unor surse, după ce acestea, dar și alte domenii, nu vor mai beneficia de 5% sau 9% TVA.
Propunerea de majorare a TVA-ului se află în discuție în coaliția de guvernare. Dacă se va decide astfel, vacanțele vor fi cu cel puțin 10% mai scumpe. Și nu doar acestea s-ar scumpi.
Profesorul de economie Alexandru Bodislav a atras atenția, în emisiunea D’Economic News, că ”industria HoReCa are nevoie de un control mai mare. Gândiți-vă că-n momentul în care le mărești TVA-ul, vor mări tarifele sub pretextul că trebuie să transfere cota de TVA de la încasare către client. Principala problemă este modul în care colectează ANAF-ul, care nu reușește să colecteze 1 leu din 3 din TVA-ul din partea companiilor din industria HoReCa, iar acest lucru nu se schimbă. Companiile din HoReCa vor încasa mai mult, dar nu vor transfera această creștere din încasare către ANAF în ideea în care vor acoperi acel surplus de TVA de 10%. Acest lucru doar creează o abrambureală pentru moment. Este o idee foarte bună, industria HoReCa intrând la categoria de nevoi elevate, din partea superioară a piramidei lui Maslow”.
Rareş Bogdan anunţă concedieri. „Înainte de a împovăra, să vedem cum putem strânge cureaua. Sunt persoane care plimbă mape”
”HoReCa nu este industrie alimentară, e o industrie care se bazează pe servicii care-ți oferă o situație mai bună spiritual vorbind și ar trebui să fie tarifată la 19%” a mai punctat profesorul, atrăgând din nou atenția că problema este la colectarea banilor de către ANAF.
Guvernul vrea să adopte săptămâna viitoare o primă ordonanță de urgență care va reorganiza sistemul bugetar prin desființarea a 200.000 de posturi unele bugetate, altele nu, dar și prin comasarea unor instituții publice cu atribuții similare, au declarat joi surse guvernamentale. Măsuri precum eliminarea unor excepții fiscale ori introducerea unor impozite noi vor fi cuprinse într-o altă ordonanță de urgență, care va fi aprobată ulterior, potrivit surselor.
„Din cele 200.000 de posturi, unele sunt bugetate, altele nu. În schimb indirect au efecte foarte multe de economie. Sunt șefi de serviciu care au obligatoriu 5-7 subordonați, doar că acei angajați nu sunt. Sunt doar șefii de serviciu cu 6 posturi vacante.
Vor fi și măsuri de comasare a unor instituții publice care au aceleași atribuții – cum a fost cazul cu centrele și azilele de bătrîni, dar se mai găsesc astfel de situații.”, au declarat joi surse guvernamentale.
Astfel de măsuri de reorganizare a sistemului bugetar vor avea și ținte – până la 1 ianuarie 2024 fiecare minister trebuie să vină cu modificări de organigrama, cu comasări de instituții etc., spun sursele.
Toate aceste măsuri vor fi cuprinse într-o Ordonanță de urgență care ar urma să fie adoptată săptămâna viitoare. Ulterior, Guvernul vrea să adopte o altă ordonanță de urgență care va cuprinde măsuri precum eliminarea unor excepții fiscale sau impunerea unei taxe de 1% a proprietăților rezidențiale în valoare de peste 500.000 de euro.
În ședința convocată miercuri pentru a decide măsurile fiscale care să permită încadrarea în deficitul asumat de 4,4%, care ar trebui să însemne modificări de taxe și impozite și regândirea unor facilități fiscale, liderii coaliției au ajuns la un acord privind desființarea a aproximativ 200.000 de posturi libere, dar bugetate din aparatul de stat, au precizat surse politice pentru News.ro.
S-ar fi ajuns la un acord şi în privinţa impozitării cu 1% a proprietăților rezidențiale în valoare de peste 500.000 de euro, potrivit unor surse social-democrate. Au rămas însă pe listă mai multe măsuri de eliminare a facilităţilor fiscale în privința cărora nu s-a ajuns la o concluzie care să fie acceptată de ambele partide.
Coaliția de guvernare pune la punct ordonanța austerității. Noi taxe pentru companii și impozite mai mari pentru anumiți angajați din România
Liderii coaliţiei de guvernare s-au pus de acord, în şedinţa de miercuri, asupra reducerii posturilor libere, dar bugetate din sistemul de stat. Măsura ar urma să se aplice printr-o Ordonanţă de urgenţă, de la 1 august şi ar viza aproximativ 200.000 de posturi.
Potrivit surselor citate, această măsură ar aduce la buget, anual, 8 miliarde de lei. Surse social-democrate au precizat că s-a ajuns la un acord de principiu şi în privinţa impozitării cu 1% a clădirilor a căror valoare depășește 500.000 de euro. Măsura ar urma să se aplice şi în cazul deţinerii mai multor locuinţe.
Liberalii ceruseră o „analiză clară” privind introducerea acestui impozit, cu exemple din sistemele altor ţări. Discuţiile privind măsurile de reducere a deficitului vor continua, în condiţiile în care nu se ajunge la un consens între PSD şi PNL.
Între timp, premierul Marcel Ciolacu se va întâlni joi cu reprezentanţi ai Consiliului Director AmCham Romania – Camera de Comerţ Americană în România, pentru a discuta despre „preocupările comunităţii de afaceri”, potrivit agendei Guvernului.