Zeci de membri ai asociaţiilor de revoluţionari au fost prezenţi la şedinţa festivă a Consiliului Local, care a avut loc, sâmbătă, la Primăria Timişoara. Şedinţa a început cu intonarea Imnului Naţional, apoi a fost ţinut un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai I al României, precum şi a eroilor căzuţi în Decembrie 1989.
Primul care a luat cuvântul a fost primarul municipiului, Nicolae Robu.
„Şi la 28 de ani ca şi la 27, de fiecare dată, am trăit sentimente speciale, cu gândul la cei ce nu mai sunt printre noi, la cei ce au avut curajul să îşi rişte viaţa şi au avut neşansa să şi-o şi piardă. Desigur că le port tot respectul şi celor care au avut curajul să protesteze în mometele cele mai fierbinţi şi au avut şansa să supravieţuiască. Mă gândesc la toţi locuitorii Timişoarei care în acea zi de 20 decembrie 1989 s-au solidarizat şi au ieşit în stradă. Am fost printre ei şi ce am trăit atunci nu se poate descrie. Au fost momente cu totul şi cu totul speciale. Într-adevar am înţeles atunci mult mai bine decât din cărţi cum s-a făcut istoria. Le purtăm omagiul nostru şi ne mândrim că suntem cetăţeni – şi eu mă mândresc în mod deosebit că sunt primar – al unui oraş ca Timiţoara cu o asemeena istorie, atât îndepărtată, cât şi de dată recenta”, a declarat primarul Nicolae Robu.
Prefectul Eva Andreaş şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean TimişTraian Stancu au transmis şi ei câte un mesaj din partea instituţiilor pe care le reprezintă.
Au urmat apoi discursurile revoluţionarilor din diferite asociaţii, care i-au amintit pe colegii căzuţi în Decembrie 1989. Mai mulţi revoluţionari au readus în atenţie problema Dosarului Revoluţiei.
„S-a înfiinţat Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, în ultimii ani nu şi-a mai desfăşurat activitatea, dar a fost pusă pe roate prin sentinţa din 13 septembrie. Am înfiinţat un departament de revoluţionari. Rugăm preşedinţii de asociaţii şi revoluţionarii să vină lângă noi, ne putem adresa instituţiilor statului să vedem de ce durează atât de mult rezolvarea dosarului Revoluţiei”, a spus unul dintre revoluţionarii prezenţi.
În timpul şedinţei, doi revoluţionari, un bărbat şi o femeie, i-au solicitat primarului Nicolae Robu câte o locuinţă. Bărbatul, care a spus că se numeşte Romică Luptătorul l-a invitat pe edil să îl viziteze în baraca sa.
„Ciuhandu a dat vreo 800 de case la ţigani şi lui Romică Luptătoru’ nu i-a dat niciuna. Eu dorm sub cerul liber”, a spus bărbatul.
În finalul şedinţei un alt revoluţionar a spus că „nu există recompensă materială pentru eroii Revoluţiei din Timişoara”.
„Noi nu suntem beneficiari de nu ştiu ce drepturi. Sunt mii de militari care îşi iau pensii de la 30 de milioane în sus, sunt oameni din fosta Securitate care se laudă că au dat jos comunismul”, a spus acesta.
Conform legii, revoluţionarii primesc indemnizaţii lunare de 2.000 de lei, dar şi terenuri de 10.000 metri pătraţi în extravilan şi 500 metri pătraţi în intravilan. Ei nu plătesc taxe şi impozite pe salariu, case şi afaceri, primesc loc de veci cu titlu gratuit şi au gratuitate la călătoriile cu transportul public sau cu trenul.
Pe durata întregii şedinţe festive, pe unul dintre ecranele din sala de consiliu au rulat imagini din perioada comunismului, din perioada Revoluţiei, dar şi imagini cu cei care s-au jertfit în Decembrie 1989.
De asemenea, la această şedinţă au fost aduse, de către revoluţionari, steaguri tricolore, dar şi Steagul Revoluţiei, cu vechea stemă decupată.