Şedinţă la Primăria Bucureşti: ce proiecte importante se află pe ordinea de zi

Înfiinţarea Primăriei Copiilor

Municipalitatea vrea să înfiinţeze Primăria Copiilor, proiect care are ca scop „implicarea elevilor în procesul democratic al ţării şi în acţiuni civice”.

„Scopul acestui demers este de a promova implicarea civică şi conştientizarea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor ca parte activă a comunităţii prin exersarea unui proces democratic de reprezentare şi exprimare la nivel local în rândul elevilor claselor V-VIII din şcolile bucureştene şi constituirea unei structuri consultative care exersează procese democratice prin exprimarea aşteptărilor, a nevoilor şi totodată ărin propunerea soluţiilor, sub formă de proiecte”, se arată în proiectul de hotărâre.

Potrivit expunerii de motive, proiectul are ca scop crearea unor consilii locale organizate la nivel de clase, şcoli şi la nivel de oraş, un primar al Capitalei şi şase viceprimari de Capitală.

Alte articole

Gabriela Firea intervine în scandalul drogurilor: „Unul din trei copii care învață în București spune că, în școala lui, consumul de droguri e o problemă”

Gabriela Firea: Eradicarea sărăciei la nivelul UE, discutată în Parlamentul European. Avem nevoie de planuri concrete şi investiţii

Teren oferit gratuit Protoieriei Sectorului 6 pentru construirea unei biserici

Primăria Capitalei vrea să ofere gratuit Protoieriei Sectorului 6 un teren de 149 de metri pătraţi din cartierul Militari pentru construirea unei biserici, arată un alt proiect de hotărâre aflat, miercuri, pe ordinea de zi a şedinţei CGMB. Protoieriea susţine că cele şase biserici din cartierul Militari sunt la distanţă mare una de cealaltă, iar la acestea sunt arondate aproximativ 48.000 de familii, astfel că Arhiepiscopia Bucureştilor a aprobat construirea unei biserici noi.

Potrivit proiectului de hotărâre, Protoieria Sectorului 6 ar fi găsit două terenuri – unul de 198 de metri pătraţi, pe strada Cernişoara nr. 28, care a şi fost cumpărat, şi altul pe strada Dagâţa nr. 6, pentru care s-a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare.

Protoieria spune, însă, că suprafaţa nu este suficientă pentru construirea noii biserici şi solicită municipalităţii să-i ofere gratuit terenul viran de 149 de metri pătraţi din strada Cernişoara nr. 30.

„Referitor la Adresa Protoieriei Sector 6 Capitală, înregistrată la Registratura Primăriei Municipiului Bucureşti cu nr. 1536499/26.07.2017, la Cabinet Primar General nr. 5214/27.07.2017 şi la Direcţia Patrimoniu sub nr. 10827/28.07.2017, prin care solicităm concesionarea suprafeţei de teren de 149 de metri pătraţi, situat la adresa str. Cernişoara nr. 30, sector 6, revenim cu rugămintea să aprobaţi transmiterea dreptului de folosinţă cu titlu gratuit către Protoieria Sector 6 Capitală a suprafeţei respective, în vederea contruirii unei noi biserici”, este nota trimisă primarului Capitalei de către Protoieria Sectorului 6.

Direcţie nouă în PMB, care să asigure respectarea regulilor de funcţionare a primăriei şi un serviciu care să monitorizeze activităţile de pregătire a Campionatului European de Fotbal 2020

Un alt proiect de hotărâre prevede înfiinţarea unei direcţii noi în cadrul aparatului de specialitate al primarului general şi în subordinea directă a acestuia, care să asigure reaspectarea regulilor de funcţionare a primăriei. În acelaşi proiect este propusă şi înfiinţarea Serviciului EURO – 2020, care să asigure realizarea tuturor măsurilor impuse de UEFA.

Potrivit proiectului de hotărâre, Direcţia Guvernanţă Corporativă va asigura respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care cuprinde un set de reguli după care funcţionează sistemul de administrare şi control în cadrul unei instituţii publice.

„Pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice aprobată cu modificări şi completări prin legea numărul 111/2016 cu modificările şi completările ulterioare şi pentru asigurarea respectării ansamblului de reguli care guvernează sistemul de administrare şi control în cadrul unei întreprinderi publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară şi organele întreprinderii publice, dintre consiliul de administraţie sau de supraveghere, directori sau directorat, acţionar şi alte persoane interesate, este necesară existenţa unei structuri de guvernanţă corporativă proprie a Municipiului Bucureşti care să asigure exercitarea atribuţiilor şi competenţelor prevăzute de legislaţia menţionată”, se arată în proiectul de hotărâre.

Noua Direcţie va fi în subordinea directă a primarului Capitalei şi va avea 32 de funcţii, dintre care două de conducere.

Ca atribuţii, Direcţia va asigura îndeplinirea de către autoritatea publică tutelară a atribuţiilor ce îi revin, precum redactarea scrisorilor de aşteptare pe care le va trimite spre aprobare primarului şi publicarea lor pe site, numirea şi revocarea membrilor consiliilor de administraţie şi reprezentanţilor unităţilor administrativ-teritoriale, încheierea contractelor de mandat cu administratorii regiilor autonome, monitorizarea şi evaluarea anuală a performanţelor consiliilor de administraţie şi indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari prevăzuţi în anexa contractului de mandat, propunerea candidaţilor pentru funcţiile de membri ai consiliului de administraţie, monitorizarea şi evaluarea modulului în care este aplicată OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi raportarea către Ministerul Finanţelor Publice a indicatorilor de performanţă monitorizaţi la întreprinderile publice.

„Această structură va avea ca obiectiv general instituirea de pârghii de garantare a obiectivităţii şi transparenţei selecţiei managementului şi a membrilor organelor de administrare, de asigurare a profesionalismului şi responsabilităţii deciziei manageriale, mecanisme suplimentare de protecţie a drepturilor acţionarilor minoritari şi o transparenţă accentuată faţă de public, atât a activităţii societăţilor de stat, cât şi a politicii de acţionariat a statului, contribuind la echilibrarea bugetului de stat şi la relansarea economiei”, mai scrie în expunerea e motive a proiectului.

Municipalitatea mai propune înfiinţarea Serviciului EURO – 2020, care să asigure implentarea tuturor măsurilor impuse de UEFA şi realizarea la timp a lucrărilor de infrastructură, reabilitarea unor stadioane şi străzi şi modernizarea Centrului Vechi, va asigura comunicarea cu partenerii şi respectarea obigaţiilor din contractele încheiate.

„Acest nou compartiment va întocmi rapoarte, la cererea managementului sau auto-propuse, cu privire la evoluţiile macroeconomice, prognoze şi implicaţiile lor asupra derulării proiectului, va reprezenta instituţia în relaţiile cu furnizorii externi de servicii de marketing şi mass-media şi va coordona modul de aministrare şi promovare a site-ului evenimentului”, explică iniţiatorii proiectului.

Serviciul va avea opt posturi, dintre care unul de conducere.

De asemenea, Serviciul va administra şi bugetul proiectului, va face analize de vânzări pentru a evalua proiectul din punct de vedere comercial, va dezvolta un plan de acţiuni de marketing şi PR, va monitoriza piaţa, va redacta materiale de prezentare, texte şi comunicate de presă, va asigura transportul la sol în cazul unor evenimente mari, va lua măsuri privind securitatea şi ordinea publică, precum şi siguranţa şi securitatea transportului aerian şi terestru în cazul unor delegaţii, va sprijini serviciul privat de pază la stadion şi va asigura servicii de ambulanţă prin serviciile specializate.

România este una dintre cele 13 ţări în care se vor organiza meciuri de fotbal la Campionatul European de Fotbal din 2020.

„Pentru implementarea tuturor măsurilor şi rigorilor cerute de UEFA şi a respectării garanţiilor funcţionale şi administrative luate în acest sens este necesară înfiinţarea în cadrul aparatului de specialitate al Primarului General a unei noi structuri organizatorice”, explică PMB.

Fostul portar Helmuth Duckadam, cetăţean de onoare al Capitalei

Fostul portar al Stelei Helmuth Duckadam, supranumit „eroul de la Sevilla” după ce în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986 a apărat toate cele patru lovituri de departajare consecutive, intrând, astfel, în Cartea Recordurilor, ar putea primi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, „în semn de recunoaştere pentru promovarea şi susţinerea fotbalului românesc”, potrivit unui alte propuneri.

 „Se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti domnului Helmuth Duckadam în semn de recunoaştere pentru promovarea şi susţinerea sportului românesc. (…) Este supranumit Eroul de la Sevilla, după ce în finala Cupei Campionilor Europeni cu FC Barcelona a apărat toate cele patru lovituri de departajare consecutive, executate de Alesanco, Pedrazza, Alonso şi Marcos, având o contribuţie enormă la câştigarea trofeului de către Steaua Bucureşti, care a câştigat meciul cu 2-0”, se arată în proiectul de hotărâre.

Helmuth Duckadam a făcut primii paşi în fotbal în comuna natală, la echipa Semlacana, în 1974, debutând apoi ca portar la Constructorul Arad, în Divizia C trei ani mai târziu. În 1982 ajunge la Steaua Bucureşti, unde se impune treptat ca titular.

În acelaşi sezon în care reuşeşte performanţa de pe stadionul Sanchez Pizjuan din Sevilla, cariera de fotbalist a lui Duckadam este întreruptă din cauza unui anevrism care a impus o intervenţie chirurgicală la  braţul drept, astfel că trebuie să iasă din fotbalul de performanţă la doar 27 de ani.

În 2008, fostul portar a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Meritul Sportiv pentru rolul avut în câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua Bucureşti, în 1986.

Trei militari români răniţi în Irak şi Afganistan, cetăţeni de onoare ai Capitalei

Titlul de cetăţean de onoare ar putea fi oferit şi unor trei militari români răniţi în teatrele de război din Irak şi Afganistan.

Unul dintre militarii căruia municipalitatea vrea să îi ofere titlul de cetăţean de onoare este plutonierul major în retragere Daniel Porumb, care şi-a petrecut ultimii 10 ani în scaunul cu rotile, după ce a fost rănit la prima sa misiune, împreună cu alţi trei militari.

„Plecasem pentru prima dată pe un teren de luptă. În Irak. Iubeam armata. Am vrut să plec, ca orice tânăr, pentru un viitor mai bun. După ce m-au scos din transportor mă întrebau cum mă simt, ce e cu mine. Mi-am dat seama că nu-mi pot mişca nici mâinile şi nici picioarele”, povesteşte Daniel Porumb.

Militarul a fost încadrat în gradul I de invaliditate după accident şi a fost trecut în retragere. În vârstă de 37 de ani, el este anul II la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti şi este membru de onoare al Asociaţiei militarilor vetereni şi veteranilor cu dizabilităţi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie-Izvorâtorul de Mir” şi al Asociaţiei de caritate a Armatei României. În 2010 a fost decorat cu Emblema de Onoare a Armatei Române de Ministerul Apărării Naţionale, iar în 2014, cu distincţia „Eroism, devotament şi demnitate” de Liga studenţilor români din străinătate.

„A participat şi după trecerea în retragere la activităţile organizate de MApN cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, fiind imaginea relevantă a militarului care nu se lasă învins. A fost înaintat, succesiv, de la gradul de fruntaş la sergent major în retragere, plutonier în anul 2015 şi la gradul de plutonier major cu prilejul Zilei Veteranilor, pe data de 11 noiembrie 2017”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CGMB.

De asemenea, ar putea ptimi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei caporalul Eugen-Valentin Pătru, de 28 de ani, care face parte din grupul INVICTUS, obţinând titlul mondial la proba cu arc clasic la Campionatul Mondial Militar desfăşurat la Fontainebleau, în Franţa. El a fost rănit în 2014, într-un atac sinucigaş cu un autovehicul capcană încărcat cu explozibil, care a intrat direct în maşina de luptă în care se aflau el şi colegii săi din Batalionul Manevră dislocat în provincia Zabul, într-o misiune de patrulare.

Eugen Pătru a fost atunci spitalizat patru luni în Germania, apoi a fost repatriat şi internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila”. Deşi a fost diagnosticat cu traumatism la nivelul ambelor gambe, cu desprinderea ţesutului muscular, multiple leziuni produse de schije, timpan drept perforat-cicatrizat şi cu tulburări de vedere post-traumatice, fiind încadrat în gradul II de invaliditate, militarul a decis să continue cariera şi a cerut să fie menţinut în activitate în cadrul MApN, activitate pentru care i s-a oferit Emblema de merit „În slujba Păcii” şi i s-a acordat titlul onorific de Veteran.

Primăria Capitalei vrea să îi ofere titlul de cetăţean de onoare şi colonelului în retragere Dorin Petruţ, care a împlinit anul acesta 54 de ani şi care, în 2007, într-un atac indirect al insurgenţilor cu proiectile reactive nedirijate asupra Victory Base Complex Bagdad a salvat viaţa colegului său, un colonel britanic, protejându-l cu propriul corp şi fiind în pericol să-şi piardă un picior.

Pentru sacrificiul său, Dorin Petruţ a fost decorat cu Medalia „Non Article 5 NATO” de Secretarul General Jaap de Hoop Scheffer şi a primit distincţiile Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor pentru militari cu însemn de război, Emblema de Onoare a Armatei Române şi Emblema de Merit „În slujba Păcii” clasa I.

De asemenea, în 2011 militarul a fost trecut direct în retragere, iar pentru activitatea desfăşurată în cadrul Ministerului Apărării Naţionale i s-a conferit Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru ofiţeri şi i s-a acordat titlul onorific de Veteran.

„Cadru militar loial, inteligent, cu spirit de observaţie şi capacitate de asimilare a noi cunoştinţe, cu o memorie bună, flexibilitate în gândire, cu mare putere de concentrare în situaţii deosebite şi o dezvoltată capacitate de creaţie, s-a remarcat pe linia ordinii şi disciplinei militare şi a fost un exemplu de urmat, aducându-şi contribuţia la menţinerea unui climat de muncă favorabil, bazat pe încredere şi cooperare. Acest militar ambiţios a considerat că poate fi patriot şi loial ţării şi după încadrarea în gradul II de invaliditate şi trecerea sa în retragere”, arată municipalitatea.

Astfel, el face parte din grupul INVICTUS şi a venit cu propunerea alcătuirii unei echipe de tir cu arcul. La Jocurile Paralimpice Invictus – Invictus Games Toronto 2017, a obţinut locul I şi medalie de aur la proba de tir cu arc compound.

Dorin Petruţ a primit premiul special Brâncoveanu, oferit de Fundaţia Alexandrion în 2015, este vicecampion naţional la Bowhunting, la proba de tir cu arc compound, titlu obţinut în 2016, campion naţional indoor paralimpic, proba de tir cu arc compund (2017), locul III la open Bowhunting, proba de tir cu arc compound (2017), locul I la outdoor Cupa Steaua, proba de tir cu arc compound (2017). De asemenea, este vicecampion CISM Franţa 2017, la proba de tir cu arc compound şi a obţinut locul I la Cupa Minerului Aninoasa (2017) şi locul III la Campionatul naţional de tir cu arcul Aninoasa (2017).

O intersecţie din centrul Capitalei, numită după preşedintele fondator al PNL, Radu Câmpeanu

Spaţiul public de la intersecţia dintre Calea Griviţei şi Calea Victoriei, aflat în apropierea Muzeului Colecţiilor de Artă, ar putea să poarte numele omului politic şi preşedintelul fondator al Partidului Naţional Liberal, Radu Câmpeanu, dacă proiectul de hotărâre în acest sens va trece miercuri de votul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Propunerea este făcută de patru consilieri generali din grupul ALDE, drept omagiu pentru Radu Câmpeanu.

Radu-Anton Câmpeanu (28 februarie 1922 – 19 decembrie 2016) a fost primul preşedinte al PNL după căderea regimului comunist şi a deţinut funcţia de preşedinte din 1990 până în 1993. A absolvit Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economie din Bucureşti şi a fost preşedintele Tineretului Universitar Naţional Liberal, precum şi conducătorul comitetului studenţesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste din noiembrie 1945, iniţiată şi condusă de studenţi. Între 1947 şi 1956 a fost deţinut politic, iar după eliberare a lucrat în construcţii. Câţiva ani mai târziu a obţinut azil politic la Paris, unde a lucrat la două societăţi de construcţii.

În Paris, Radu Câmpeanu a fondat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, fiind şi preşedinte al asociaţiei. A fost şi vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale „Solidaritatea europeană”, formată din reprezentanţi ai exilaţilor politici din ţările comuniste din Europa, dar şi unul dintre fondatorii Consiliului Naional Român. Tot la Paris a editat „Buletinul Internaţional pentru Românii din Exil” – BIRE.

De asemenea, Radu Câmpeanu a fost, timp de doi ani, editorialist la Radio Univers şi colaborator la posturile de radio Europa Liberă şi BBC.

În 1990 s-a întors în ţară şi a reînfiinţat PNL. Timp de trei ani a fost preşedinte şi a candidat la preşedinţia României din partea partidului la alegerile din 1990.

La Conferinţa Naţională extraordinară de la Braşov din 1993 s-a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal sub numele primului, iar Radu Câmpeanu a pierdut preşedinţia partidului, fiind ales vicepreşeinte. Astfel, acesta s-a retras şi a format un nou PNL. El este ales preşedinte al noului partid în Congresul extraordinar din 1995, iar după un lung proces de judecată, Tribunalul Bucureşti dă câştig de cauză preşedintelui ales al PNL, Mircea Ionescu Quintus, iar formaţiunea lui Câmpeanu îi va purta numele: PNL – Câmpeanu.

Radu Câmpeanu a fost şi senator de Bucureşti din partea Alianţei PNL-PD. Fostul om politc a primit Ordinul Naţional „Serviciu Credincios” în grad de cavaler, oferit de preşedintele României.