ŞEDINŢĂ la CSM. Judecătorul Mircea Aron, ales preşedinte al Consiliului UPDATE

UPDATE 15.40 Procurorul Luminița Palade a fost aleasă, miercuri, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, singurul candidat la această funcţie.

UPDATE 14.55 Judecătorul Mircea Aron este noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acesta fiind ales miercuri, cu majoritate de voturi, pentru mandatul din 2016 . Mircea Aron a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al CSM, el fiind votat de majoritatea judecătorilor şi procurorilor din Consiliu. Judecătorul şi-a prezentat proiectul de management, apoi a răspuns întrebărilor membrilor CSM.

Citeşte şi: Cine sunt Mircea Aron şi Luminiţa Palade, candidaţii la funcţiile de conducere în CSM

UPDATE 13.00  Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a declarat miercuri, la citirea raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii, că își dorește să vadă finalizate proiectele privind evaluarea magistraților.

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul 2 Mai

„Ne dorim să vedem finalizate, desigur într-un termen rezonabil, proiectele menționate referitoare la evaluarea magistraților, de ce nu, includerea unei condiții de vechime profesională chiar la admiterea în profesie, nu doar pentru promovare, acestea sunt lucruri pe care cu siguranță dumneavoastră le veți avea în vedere și le veți cumpăni într-un mod matur”, a spus Tănăsescu, citată de Agerpres.

În opinia acesteia, trebuie sporite eforturile în direcția asigurării eficienței actului de justiție, a creșterii transparenței și a deschiderii către justițiabil.

„Justiția este în primul rând un serviciu public, un serviciu public în slujba cetățeanului și deci sistemul trebuie să fie nu doar performant în sine, ci trebuie să fie performant inclusiv prin prisma justițiabilului, trebuie să fie perceput de justițiabil ca oferindu-i acel echilibru, acea pace socială. Justițiabilul trebuie să poată înțelege actul de justiție, să poată înțelege argumentele și consecințele sale și cred că din perspectiva aceasta efortul de consolidare constituțională trebuie să fie continuat„, a afirmat consilierul prezidențial.

Ea consideră că justiția se află într-un moment în care este necesară trecerea într-o nouă fază, de la consolidare instituțională la maximizarea eficienței serviciului public în administrarea justiției.

„Sunt încântată să constat astăzi nu doar dispariția unui colț mai dificil din această sală care făcea mai delicată pur și simplu vederea în ansamblu a tuturor membrilor Consiliului, dar inclusiv modul în care funcționează Consiliul și vă felicit pentru aceasta”, a mai spus Simina Tănăsescu.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit miercuri pentru a-și alege noua conducere, pentru funcția de președinte candidând judecătorul Mircea Aron, iar pentru vicepreședinte — procurorul Luminița Palade.

_________________________________________________________________________________

Președinția estei reprezentată la ședința CSM de Simina Tănăsescu, consilier prezidențial în cadrul Departamentului Reformă Instituțională și Constituțională.

Candidații pentru șefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea acestora referitoare la gestionarea competențelor Consiliului și rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar și proiectele aflate în derulare.

Judecătorul Mircea Aron, care candidează pentru funcția de președinte al Consiliului, spune, în proiectul de candidatură, că CSM trebuie să gestioneze în cele mai bune condiții de transparență și corectitudine procedurile privind numirea în funcții de conducere la ÎCCJ, PÎCCJ și DNA.

În opinia sa, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiției elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului și care au făcut obiectul consultărilor cu instanțele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

CITEŞTE ŞI  Klaus Iohannis nu participă miercuri la şedinţa CSM pe care ar trebui să o prezideze. Care este motivul

„Propunerile aprobate de plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenței justiției, creșterea calității actului de justiție și îmbunătățirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislației înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (…) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea și aplicarea legilor justiției”, precizează el.

Mircea Aron mai arată că o altă propunere punctuală care a stat în atenția membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziției art.136 din Legea 304/2004 potrivit căreia atribuțiile MJ referitoare la bugetul instanțelor să fie preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aron subliniază necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu MJ, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală și Codul penal, determinate de deciziile de neconstituționalitate ale CCR.

„Nu este rezonabil ca acte de importanța Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în șir, în dreptul a numeroase articole, mențiunea de ‘neconstituțional’ „, consideră el.

Potrivit acestuia, o componentă importantă a activității CSM va rămâne cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV, el subliniind că ar fi nevoie de o coordonare mai strânsă și un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ și MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată.

Luminița Palade, candidat la funcția de vicepreședinte al Consiliului, consideră că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și de execuție.

„În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiției propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce privește evaluarea și promovarea magistraților. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată și impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și funcții de execuție”, se arată în proiectul privind principalele obiective care vor fi urmărite de Luminița Palade în calitate de vicepreședinte al CSM.

Luminița Palade apreciază că apărarea independenței și reputației profesionale a magistraților constituie un reper fundamental al activității CSM.

Consolidarea Inspecției Judiciare este apreciată ca fiind „o prioritate zero” a CSM.

„Inspecția Judiciară trebuie sprijinită în ocuparea, în condiții de transparență și egalitate de șanse, a posturilor de inspector vacante. (…) Independența Inspecției Judiciare este dublată, în egală măsură, de responsabilitate, astfel încât derapajele și vulnerabilitățile sistemului judiciar să fie îndreptate cu bună credință și eficient”, menționează Palade.

Printre priorități se mai numără întărirea integrității sistemului judiciar, calitatea și transparența actului de justiție, o politică de resurse umane corelată cu încărcătura de dosare pe parchete și instanțe de judecată și stabilizarea personalului acestora.

Referitor la independența sistemului judiciar, în document se arată că ultimul raport MCV a invitat România „să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept — ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Președintele și vicepreședintele CSM sunt desemnați dintre cei 14 membri aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor.