Potrivit unor surse din USL, citate de Mediafax, la discuţii participă preşedintele PNL, Crin Antonescu, ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu, ministrul Transporturilor Ramona Mănescu, fiind aşteptaţi şi liderii PSD. Mai sunt prezenţi Eduard Hellvig, Ilie Sârbu, Robert Cazanciuc şi Liviu Voinea.
Între subiectele care ar urma să fie analizate priveşte oportunitatea modificării legii de funcţionare a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, au mai susţinut sursele citate.
De asemenea, liderii USL exclud posibilitatea excluderii altor demnitari de Guvern în urma scandalului legat de modul cum au decurs operaţiunile de salvare.
Discuţiile au loc în contextul în care preşedintele Traian Băsescu afirma că premierul Ponta a cerut duminică trecerea STS la MAI şi destituirea şefului Serviciului, Marcel Opriş, şeful statului precizând că niciuna din variante nu este viabilă.
„Prim-ministrul a cerut trecerea STS la MAI şi destituirea şefului STS, niciuna din variante nu e viabilă”, a spus Băsescu.
Premierul Victor Ponta şi şeful STS, Marcel Opriş, au prezentat duminică, în şedinţa CSAT, în contextul în care şeful Guvernului a cerut demiterea directorului Serviciului, rapoartele instituţiilor pe care le conduc privind cu modul în care s-a acţionat în cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat după şedinţa CSAT că în urma accidentului aviatic din Apuseni s-a creat în mod nedrept impresia că statul român nu este capabil să acţioneze în situaţii de urgenţă.
„Nu aş fi dorit să vorbesc la stadiul acesta despre accidentul de aviaţie din Apuseni, dar solicitarea premierului de a organiza un CSAT m-a obligat legal să-l organizez. (…) După accidentul din 20 ianuarie din Apuseni s-a creat în mod nedrept impresia că statul român nu este capabil să acţioneze în situaţii de urgenţă. Vreau să vă precizez foarte clar că atunci când atribuţiunile au reclamat, eu am coordonat acţiunile instituţiilor statului român, cea mai mare parte dintre el fiind implicate în mod curent şi în acţiunile de salvare în cazul unor accidente aviatice”, a spus Băsescu, duminică, la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a mai spus că în ultimele zile a fost lansată de către politicieni „o minciună publică” menită să discrediteze Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), menţionând că el nu poate intra în „jocul demiterilor”.
„Acţiunea din Apuseni nu a fost coordonată în conformitate cu reglementările în vigoare de acea a fost un eşec, aşa cum a definit-o şi primul ministru. (…) Prin reglementările legale, STS preia pe linia de apeluri de urgenţă informaţiile de la operatorii de telefonie. STS-ul are capacitatea să spună exact punctul din care s-a făcut apelul telefonic, în momentul în care acest apel se face de pe un telefon fix”, a spus Băsescu, la Cotroceni.
El a menţionat că în ultimele zile s-a încercat discreditarea STS.
„În aceste zile am asistat la o minciună publică lansată de politicieni, care este de natură să discrediteze o instituţie a statului, care pur şi simplu şi-a făcut datoria. Iar eu nu pot intra în jocul demiterilor numai pentru că dă bine ori la public, ori la politicieni. Ar fi însemnat să accept că STS putea să facă mai mult decât să transmită informaţia cu privire la sectorul în care s-a prăbuşit avionul”, a adăugat Băsescu.
Un avion de mici dimensiuni, de tip BN 2, s-a prăbuşit pe 20 ianuarie în zona Beliş, Pasul Ursoaia. În aeronavă se aflau şapte persoane: pilotul Adrian Iovan, copilotul Răzvan Gabriel Petrescu, ofiţer-student Aurelia Ion şi medicii Sorin Ianceu, Valentin Calu, Radu Zamfir şi Pavel Constantin Pivniceru. Echipa medicală era transportată la Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic din 20 ianuarie, iar ceilalţi cinci participanţi la zbor au reuşit să supravieţuiască. Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de localnici, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
Autorităţile şi-au pasat responsabilitatea în legătură cu durata foarte lungă necesară localizării epavei şi, implicit, a operaţiunilor de salvare a victimelor.