Şefa Autorităţii Electorale Permanente a fost audiată la Parchet

UPDATE 17.27: La ieşirea din sediul Parchetului, preşedinta Autorităţii Electorale Permanente a declarat că a fost audiată în calitate de martor şi că a dat o declaraţie referitoare la nota trimisă de AEP la Curtea Constituţională. „Am dat o declaraţie pe baza notei pe care am trimis-o la CC şi pe care o aveţi pe site (site-ul Autorităţii Electorale Permanente – n.r.)”, a spus Pătru, subliniind că le-a răspuns „prompt” procurorilor cu privire la adresa trimisă Curţii. Audierea a durat aproximativ o oră.

La întrarea în sediul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Ana Maria Pătru a declarat că a venit să dea o declaraţie şi ca speră că această declaraţie o va face în calitatea de martor şi în calitatea de preşedinte al AEP, informează România TV.

Ea va trebui să explice procurorilor dacă listele electorale cu numărul persoanelor cu drept de vot în România şi care erau atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente şi care erau atribuţiile Ministerului de Interne privind numărul de alegători.

Ana Maria Pătru a transmis în 2 august o adresă către Curtea Constituţională – la solicitarea acestei instituţii – în care preciza că AEP nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012, potrivit Mediafax.

Alte articole

Elena Lasconi, reacţie dură după aducerea lui Călin Georgescu la Parchet. „Toată lumea ştie!”

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a depus candidatura. Comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1

Potrivit adresei, AEP arată că a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.

Listele electorale permanente nu erau păstrate corespunzător în 72 de comune şi un oraş, iar în 264 de cazuri nu erau actualizate (241 de comune, 15 oraşe şi 8 municipii) şi 2.201 de persoane care îşi pierduseră drepturile electorale prin hotărâri judecătoreşti nu fuseseră radiate.

În ceea ce priveşte cele 33.308 de persoane decedate care figurau încă pe liste 7.754 erau din municipii, 2.856 din oraşe şi 22.698 din comune.

Marţi, procurorii l-au audiat şi pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, în dosarul în care şeful său, chestorul Constantin Manoloiu, este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale.

Potrivit unor surse judicare, anchetatorii continuă marţi audierile în dosarul în care chestorul Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a fost citat să se prezinte la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest dosar, în calitate de martor, au precizat sursele citate.

Procurorii l-au citat pentru audieri şi pe juristul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, au adăugat sursele citate.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 6 august, începerea urmăririi penale faţă de Constantin Manoloiu, „sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice”.

„Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu a respectat dispoziţiile art.5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României”, a precizat Parchetul instanţei supreme.

Adresa comunicată Curţii Constituţionale în 2 august, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente, relevă „o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu” din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis ulterior de Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale.